• Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor este o sărbătoare internațională celebrată anual la data de 23 aprilie, dedicată promovării lecturii, respectului față de autori și protejării drepturilor de autor.
• Tot în această zi, în România și Republica Moldova este celebrată și Ziua Bibliotecarului.
Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor a fost stabilită în anul 1995 de către UNESCO, cu scopul de a încuraja oamenii din întreaga lume să descopere importanța cărților și rolul lor în dezvoltarea culturii și educației. Prima Zi mondială a cărții și a dreptului de autor a fost marcată la 23 aprilie 1996.
Cartea a avut dintotdeauna un rol esențial în evoluția societății umane. Prin intermediul cărților, oamenii au transmis cunoștințe, idei, valori și tradiții din generație în generație. Lectura contribuie la dezvoltarea vocabularului, la formarea gândirii critice și la stimularea imaginației. Într-o lume modernă dominată de tehnologie și informație rapidă, cartea rămâne un instrument fundamental pentru educație și pentru formarea personalității.
Data de 23 aprilie nu a fost aleasă întâmplător. Ea este legată de viața și activitatea unor mari scriitori ai literaturii universale. În această zi sunt comemorați autori celebri precum William Shakespeare, unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai lumii, și Miguel de Cervantes, autorul celebrului roman „Don Quijote”.
Un alt aspect important al acestei zile este legat de drepturile de autor. Drepturile de autor reprezintă un set de reguli și legi care protejează creațiile intelectuale ale scriitorilor și artiștilor. Ele asigură faptul că autorii sunt recunoscuți pentru munca lor și pot beneficia de pe urma operelor pe care le creează. Respectarea drepturilor de autor este esențială pentru dezvoltarea culturii, deoarece îi încurajează pe creatori să continue să scrie și să publice lucrări noi.
În fiecare an, cu ocazia Zilei mondiale a cărții și a drepturilor de autor, în multe țări sunt organizate activități culturale și educative. Bibliotecile, școlile și librăriile organizează târguri de carte, lecturi publice, concursuri literare și întâlniri cu scriitori. De asemenea, sunt promovate campanii de donare de cărți și proiecte care încurajează lectura în rândul copiilor și tinerilor. Aceste activități contribuie la dezvoltarea interesului pentru lectură și la consolidarea respectului pentru cultură.
Susținând cărțile și drepturile de autor, UNESCO promovează creativitatea, diversitatea și accesul egal la cunoaștere, cu activități în toate domeniile - de la rețeaua „Creative Cities of Literature” până la promovarea alfabetizării și a învățării mobile și promovarea accesului deschis la cunoștințele științifice și resursele educaționale.
În fiecare an, UNESCO și organizații internaționale ce reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte - editori, librării și biblioteci - selectează „Capital World Book” pentru o perioadă de un an, din 23 aprilie, precizează www.consilium.europa.eu.
În urma evaluării Comitetului Consultativ pentru Capitala Mondială a Cărții, Directorul General al UNESCO, Audrey Azoulay, a desemnat Rabat, capitala Marocului, drept Capitală Mondială a Cărții pentru 2026. „După evenimentul de la Rio de Janeiro din 2025, am plăcerea să anunț desemnarea orașului Rabat drept Capitală Mondială a Cărții pentru 2026. Rabat este o răscruce culturală unde cărțile ajută la transmiterea cunoașterii și a artelor în toată diversitatea lor. Industria locală de carte, aflată în plină expansiune, joacă, de asemenea, un rol crucial în promovarea educației. Aceste acțiuni rezonează cu mandatul UNESCO”, arată Audrey Azoulay, citată de unesco.org și Agerpres.
Cu 54 de edituri, al treilea cel mai mare târg internațional de carte și publicații din Africa și un număr tot mai mare de librării, industria cărților din Rabat nu este doar o parte vitală a economiei creative a orașului, ci și o sursă considerabilă de democratizare a informațiilor și a cunoașterii.
UNESCO și Comitetul Consultativ pentru Capitala Mondială a Cărții au recunoscut Rabatul pentru angajamentul său clar față de dezvoltarea literară, emanciparea femeilor și a tinerilor prin lectură și lupta împotriva analfabetismului, în special în rândul comunităților defavorizate.
Ziua Bibliotecarului, marcată împreună cu Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată „Ziua Bibliotecarului din România”. La 23 iunie 2014, președintele României a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea datei de 23 aprilie drept Ziua Cărții. Aceeași zi este sărbătorită și în Republica Moldova.
Această zi marchează recunoașterea oficială a importanței bibliotecarilor în promovarea culturii, educației și accesului la informație, în gestionarea patrimoniului cultural și în facilitarea accesului la informație pentru public, fiind un prilej de celebrare a profesioniștilor din biblioteci.
Scopul aceste zile este să crească prestigiul profesiei de bibliotecar și să promoveze bibliotecile ca centre comunitare de învățare.
Bibliotecile din întreaga țară organizează evenimente speciale, expoziții de carte, ateliere și lansări pentru a marca acest moment.
Meseria bibliotecarului poate fi urmărită încă de la apariția scrisului și a obiceiului de a consemna fapte și evenimente istorice, menționează Institutul Național a Patrimoniului.
În Sumer, Imperiul Asirian și Babilonian erau consemnați „păstrătorii tabletelor”, funcționari ai statului, scribi sau preoți, care aranjau aceste cărți într-o ordine logică, în funcție de subiectul sau tipul documentului.
În 323 a. Chr. diadohul Ptolemeu I fonda Biblioteca din Alexandria, Egipt unde voia să adune toată cunoașterea din acea perioadă. Aici au activat celebri bibliotecari ai antichității precum Zenodotus, Eratosthene din Cyrene, Apollonius din Rhodos, Aristarhos din Samotrace sau Callimachus din Cyrene. Callimachus a realizat primul catalog bibliografic numit „Pinakes” în prima jumătate a secolului al III-lea a. Chr.
Desen din secolul al XIX-lea al Bibliotecii din Alexandria (The Great Library of Alexandria), realizat de artistul german O. Von Corven, bazat parțial pe dovezile arheologice disponibile la acea vreme.
În Roma antică existau atât biblioteci private deținute de patricieni sau intelectuali precum Cicero, dar și biblioteci publice fondate de împărați, precum cele două biblioteci fondate de împăratul Traian în Forum Traiani.
În Evul Mediu timpuriu bibliotecile se găseau în mănăstiri, unde călugării copiau textele antice. Existau însă și biblioteci care se ocupau de catalogarea, inventarierea și clasificarea cărților și manuscriselor.
În timpul Renașterii apar și primele biblioteci publice laice, iar începând cu secolul al XVII-lea apar și primii teoreticieni care stabilesc atribuțiile și pregătirea unui bibliotecar.
În secolul al XIX-lea meseria de bibliotecar devine o profesie, fiind înființate școli și universități în Occidentul european.
În Baza de date a bunurilor mobile clasate puteți găsi aproximativ 1.200 de bunuri culturale mobile clasate în categoria Tezaur sau Fond, deținute de biblioteci.
În ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale puteți consulta publicații muzeale digitizate inclusiv articole sau publicații care abordează teme centrale ale biblioteconomiei, precum un Manual al bibliotecarului comunal, din 1977, care avea ca scop instruirea bibliotecarilor și organizarea bibliotecilor rurale din Republica Socialistă România.
ProEuropeana-Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale este o platformă digitală care oferă acces direct și liber la volume, periodice și articole publicate de muzee sau alte instituții de cultură. Până în prezent au fost puse online peste 800 de publicații și aproximativ 68.000 de articole de arheologie, istorie, artă, patrimoniu, colecții muzeale, științele naturii etc.
De asemenea, în Baza de date a bunurilor culturale mobile clasate se regăsesc 2.600 de volume de carte veche sau manuscrise, clasate în categoria Tezaur sau Fond, care pot fi consultate.
Ziua mondială a cărții în Ploiești
„Sărbătorită în fiecare an pe 23 aprilie, această zi dedicată cărții, lecturii și creației literare ne reamintește de importanța culturii scrise în formarea noastră și de rolul esențial al autorilor în transmiterea valorilor și ideilor peste generații”, transmite Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale" a Municipiului Ploiești.
„Cartea rămâne un spațiu al libertății, al reflecției și al dialogului, iar respectarea drepturilor de autor este o formă de recunoaștere a muncii și a creativității celor care dau viață cuvintelor.
În acest context, Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale" a Municipiului Ploiești contribuie activ la susținerea și promovarea creației contemporane, prin editarea anuală a unor publicații care încurajează atât debutul literar, cât și afirmarea artiștilor. Printre publicațiile realizate se regăsesc:
- Antologia Taberei de Creație literară „Ion Stratan”
- volumul câștigător al concursului de debut literar „Nichita Stănescu”
- revista Atitudini, apariție lunară
- Catalogul Taberei de creație plastică „Dan Platon”
Prin aceste demersuri, instituția susține vocile noi și valorifică expresiile artistice diverse, contribuind la consolidarea unui spațiu cultural viu și accesibil comunității.
Astăzi, mai mult ca oricând, redescoperim bucuria lecturii și importanța cărții ca punte între oameni, generații și idei”, mai transmit reprezentanții instituției.
CITEȘTE ȘI: Sfântul Gheorghe: O zi încărcată de tradiții și superstiții
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
