• Ziua de 10 Mai are o semnificație triplă, legată de istoria României și, în particular, de regele Carol I, fiind considerată Ziua Independenței Naționale a României și, totodată, Ziua Regalității.
• Semnificația acestei zile a fost reglementată prin Legea nr. 189 din 8 iulie 2021, în motivarea căreia se precizează scopul de „restabilire a adevărului istoric și reluarea tradiției istorice dintre anii 1866-1974, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Națională a României”.
Semnificațiile zilei de 10 mai sunt următoarele:
- La 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern Sigmaringen a sosit la București și a depus în fața Parlamentului României jurământul de credință fiind încoronat Principe al României cu numele Carol I.
- La 10 mai 1877, Principele Carol I a proclamat Independența României.
- La 10 mai 1881 România devenea regat, iar Carol I primul rege al României.
Domnia lui Carol I și prima Constituție adoptată de Parlamentul României la 29 iunie 1866, una dintre cele mai avansate ale timpului, au fost premisele dezvoltării economice și modernizării țării.
Cu ocazia încoronării sale, în 1881, Regele Carol I spunea: „Cu mândrie primesc aceasta coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României (…) Să trăiască iubita nostră Românie” (Marilena Rotaru).
Despre contextul istoric al zilei de 10 Mai
Independența României nu a reprezentat doar un act politic, ci și rezultatul unei confruntări militare decisive. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, Participarea armatei române a avut un rol esențial în desfășurarea campaniei militare și a demonstrat capacitatea statului român de a-și susține independența prin forță militară și organizare proprie.
În contextul determinat de declanşarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat şi România, opinia publică şi presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgenţă a independenţei ţării faţă de suzeranitatea otomană. România a refuzat să fie considerată „provincie privilegiată a Imperiului”, cum o definea Constituţia otomană din decembrie 1876. La 29 aprilie/11 mai 1877, Adunarea Deputaţilor a dezbătut în şedinţă publică situaţia creată, adoptând o moţiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie/12 mai, Senatul a votat o moţiune asemănătoare.
La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, care a proclamat Independenţa de Stat a României. În faţa Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare (...) Aşadar domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă” („Istoria României în date”).
Adunarea Deputaţilor a votat, apoi, o moţiune, cu 79 de voturi "pentru" şi 2 "abţineri", prin care lua act că „rezbelul între România şi Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. În aceeaşi zi, şi Senatul a adoptat o moţiune cu un conţinut identic. Tributul datorat Porţii (914.000 lei) a fost anulat şi a fost trecut în contul cheltuielilor pentru armată. A doua zi, 10/22 mai, proclamaţia şi legea adoptată de legislativul român au fost contrasemnate de Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914).
Independenţa României a fost proclamată în Parlament, însă a fost necesar ca ea să fie cucerită şi pe câmpul de luptă. Între 12/24 şi 16/28 iulie 1877, trupele române au trecut Dunărea. Armata română fără nicio experienţă de război, dar cu multă dăruire şi curaj, a cucerit pe rând redutele Griviţa (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) şi Smârdan (12/24 ian. 1878). Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), care a pus capăt conflictului, a recunoscut independenţa României, unirea Dobrogei, dar a cedat Rusiei judeţele Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei.
La 10/22 mai 1877, au avut loc, la Bucureşti, o serie de festivităţi prilejuite de proclamarea Independenţei României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun şi a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniştri, deputaţi, senatori, membrii înaltului cler, înalţi magistraţi ai ţării. În aceeaşi zi a fost instituită prima decoraţie românească – „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român.
Consiliul de Miniştri a hotărât la 9/21 septembrie 1878, acordarea titlului de Alteţă Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim şi important pas spre proclamarea Regatului României, eveniment care a avut loc la 14/26 martie 1881, prinţul Carol primind pentru sine şi pentru urmaşii săi titlul de rege al României. Ca urmare a acestui eveniment, România şi-a consolidat poziţiile în sistemul relaţiilor internaţionale, în special în Europa, dând un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de peste Carpaţi.
La 10/22 mai 1881 au fost organizate festivităţi prilejuite de împlinirea a 15 ani de la urcarea pe tronul principatelor a prinţului Carol, de proclamarea Regatului şi de încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Preşedintele Parlamentului a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroanele făurite din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă.
Din 1866, când prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ce fusese ales prin plebiscit ca Domnitor al României, depunea jurământul de credinţă şi până la 30 decembrie 1947, momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.
Familia Regală continuă să lucreze pentru vizibilitatea și valorificarea simbolurilor naționale în spațiul internațional
„După 1989, Familia Regală a continuat să desfășoare activități publice în România, în domeniul cultural, social și de reprezentare simbolică”, precizează Cătălin Șerban, președintele Alianței naționale pentru restaurarea Monarhiei (ANBRM) în articolul „Dincolo de timpul politic: Casa Regală și continuitatea României”.
„Casa Regală a României este o prezență simbolică în spațiul public românesc, asociată cu memoria istorică, tradiția și continuitatea unei părți importante din evoluția statului român modern.
„Democrația nu înseamnă alegeri pe care oricine le poate numi libere dacă deține autoritatea, nici permisiunea de a scrie în presă orice pentru a se putea afirma că există libertatea cuvântului. Democrație înseamnă măsură în toate și înțelegere pentru toți. Democrația nu se dovedește prin vorbe, ci prin fapte. De aceea, ea nu poate renaște din minciună sau jumătăți de adevăruri”, spunea Majestatea Sa Regele Mihai I al României.
Casa Regală a României desfășoară astăzi activități cu caracter cultural, educațional și simbolic, prin proiecte publice, evenimente și colaborări cu instituții din țară și din străinătate.
Misiunea Familiei Regale a României, reprezentată de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, precum și de ceilalți membri ai Familiei Regale, se axează pe promovarea intereselor României, păstrarea tradițiilor și consolidarea identității naționale.
Casa Regală și-a creat, de la revenirea în România în anii ’90, un cadru de activitate publică prin proiecte culturale, academice și sociale, colaborări cu instituții din țară și din străinătate, precum și prin participarea la evenimente de reprezentare. De la reuniuni internaționale cu participarea unor personalități până la vizite în comunități locale, de la ceremonii în capitale europene la acțiuni caritabile, Casa Regală este prezentă în diverse forme de activitate publică, de regulă într-un registru discret.
În ultimii ani, pe agenda regală a apărut constant și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. Astfel, Familia Regală este implicată în proiecte culturale internaționale, colaborări cu instituții academice și activități de reprezentare externă, în completarea acțiunilor culturale și diplomatice ale statului român.
Familia Regală călătorește pentru a susține interesele României și ale Republicii Moldova în diverse contexte internaționale, inclusiv în capitale și orașe unde există comunități ale cetățenilor din ambele state. De cele mai multe ori, această activitate este mai puțin vizibilă publicului larg din România.
Zilele trecute, Familia Regală a României, reprezentată de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și de Alteța Sa Regală Principele Radu, a efectuat o vizită la Stockholm, în perioada 29 aprilie – 2 mai 2026, cu prilejul participării la o serie de evenimente oficiale organizate în onoarea Majestății Sale Regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani.
În același cadru festiv și diplomatic, a fost marcat și un moment important din relațiile bilaterale româno-suedeze: împlinirea a 110 ani de relații diplomatice între România și Regatul Suediei, un reper istoric care a oferit contextul unor întâlniri și manifestări cu valoare simbolică și culturală.
Astfel de momente contribuie la vizibilitatea și valorificarea simbolurilor naționale în spațiul internațional, în contexte în care diplomația culturală și prezența instituțiilor de reprezentare pot susține, în mod indirect, continuitatea dialogului dintre state și consolidarea relațiilor bilaterale în plan cultural și simbolic.
În cadrul acestei vizite, Principele Radu a participat la Institutul Cultural Român de la Stockholm, unde a avut loc vernisajul expoziției „Brâncuși 150”, un eveniment dedicat uneia dintre cele mai importante aniversări culturale românești. Expoziția a pus în valoare contribuția fundamentală a lui Constantin Brâncuși la patrimoniul artistic universal, evidențiind, în același timp, dimensiunea internațională a operei sale și impactul durabil pe care acesta îl are asupra artei moderne.
Tot la Stockholm, în urmă cu trei ani, a avut loc o vizită importantă a Familiei Regale a României, prin care s-a susținut parcursul european al Republicii Moldova. În acel context, Majestatea Sa Margareta a transmis că obiectivul asumat de Familia Regală, cu sprijinul Guvernelor de la București și Chișinău, este sprijinirea stabilității și dezvoltării Republicii Moldova și a parcursului său european.
De asemenea, Seara Palatului Elisabeta dedicată Republicii Moldova a devenit în ultimii ani un eveniment tradițional, reunind reprezentanți ai mediului politic, academic, cultural și de afaceri din România și Republica Moldova.
Familia Regală a României are o prezență constantă și în Republica Moldova, la Chișinău și în alte localități, cu un număr semnificativ de vizite oficiale în ultimele decenii.
La Palatul Elisabeta au loc periodic întâlniri cu ambasadori străini și români, precum și cu reprezentanți ai mediului diplomatic, academic și cultural. Aceste întrevederi au caracter protocolar și contribuie la dialogul cultural și instituțional.
În mod tradițional, în fiecare an, ziua de 10 Mai — asociată cu Independența României și cu Ziua Regalității — este marcată la Palatul Elisabeta prin evenimente publice la care participă reprezentanți ai instituțiilor statului, ai mediului cultural, academic și diplomatic, precum și ai diverselor culte religioase din România. Aceste momente reunesc, într-un cadru simbolic, diferite zone ale vieții publice și culturale.
Regele Mihai I rămâne una dintre figurile emblematice ale României din ultimul secol, asociată cu momente definitorii ale istoriei moderne a țării.
Discursul său din 25 octombrie 2011, rostit în fața Parlamentului României, a reprezentat un moment cu o puternică încărcătură simbolică, urmărit de un public numeros și reflectat pe larg în presa internațională, fiind perceput ca un gest de reflecție istorică și continuitate morală.
În plan istoric, perioada 1866–1947 este asociată cu evoluția monarhiei constituționale ca factor important în modernizarea statului român. Sub Regele Carol I, România și-a consolidat independența și instituțiile fundamentale ale statului modern. Sub Regele Ferdinand și Regina Maria s-a realizat România Mare, prin unirea provinciilor istorice într-un singur stat. Perioada interbelică a adus o dezvoltare instituțională, culturală și administrativă semnificativă, în ciuda contextelor politice complexe ale epocii. Regele Mihai I este legat de unul dintre momentele decisive ale celui de-Al Doilea Război Mondial și de transformările majore care au urmat în istoria României.
După 1989, Familia Regală a continuat să desfășoare activități publice în România, în domeniul cultural, social și de reprezentare simbolică.
„Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un „mâine””, transmitea Regele Mihai, în urmă cu mai bine de zece ani, într-un context în care societatea românească traversa momente de reflecție și dezbatere, în noiembrie 2015.
Astfel, Familia Regală, deși nu este cuprinsă oficial în Constituția României sau în vreo lege, continuă să existe ca prezență simbolică și culturală, contribuind la promovarea României și a Republicii Moldova în spațiul internațional.
Istoria nu este scrisă exclusiv de cei care dețin puterea formală într-un stat. Ea există și prin contribuții venite din zona simbolurilor, a culturii și a memoriei colective, care dau profunzime timpului istoric. În acest sens, activitatea Casei Regale se regăsește în expresia românească: „apa trece, pietrele rămân””, arată Cătălin Șerban în materialul de presă.
Astăzi, Patriarhul Daniel a transmis Familiei Regale a României, o scrisoare de felicitare și binecuvântare:
Regele Mihai I al României: „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre”
„Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.
Cea mai frumoasă coroană regală este încrederea și dragostea românilor, iar valoarea ei stă în propriile merite ale României”, spunea Regele Mihai I al României.
La 160 de ani de la nașterea Coroanei Regale Române, cuvintele Regelui Mihai I al României sunt testamentul spiritual al „Marelui Rege”, cum l-au numit reprezentanții Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii și cei ai marilor cancelarii ale lumii. Regele, trecut prin pustietoarele vămi comuniste, încercat la greu în exilul de 50 de ani asumat cu răbdare și dragoste iertătoare, copleșit, în amurgul vieții, de noi suferințe și dureri, dar statornic mărturisitor al iubirii pentru România Eternă, ne-a îndemnat fără răgaz să ne iubim Patria și Neamul, să trăim în adevăr și credință. Unsul lui Dumnezeu, cu smerenie și dragoste necondiționată, a exprimat, prin întreaga sa existență, adevărul cuvintelor sub care a venit pe lume - ”NIHIL SINE DEO” – și încrederea absolută în planul și legile emanate de instanța divină.
Mișcarea pentru Regat și Coroană își dedică principala sa misiune împlinirii acestui testament, a ieșirii din nefasta paranteză de 79 de ani, a restaurării statalității moderne, cu puternice rădăcini europene, ilustrată și exprimată de sistemul monarhiei constituționale, forma de guvernământ care a plasat România între cele mai prospere și civilizate țări ale lumii.
La întreita aniversare din acest 10 Mai ne înclinăm cu profund respect și nestinsă venerație memoriei tuturor Regilor care au purtat Coroana Română, transmitem felicitări Custodelui Coroanei Române, Alteței Sale Regale Principesa Margareta și tuturor fiicelor Regelui Mihai, împreună cu familiile lor, cu speranța că înțelepciunea, adevărul și spiritul moralei creștine le va aduce pacea și armonia pe care se clădește orice familie.
Îndreptăm gânduri de respect și aleasă prețuire Alteței Sale Regale Principelui Nicolae al României, împreună cu soția sa Alina-Maria și cei doi vlăstari regali, Maria-Alexandra și Mihai, nestinsa speranță a Regelui Mihai, care, de peste 14 ani, s-a consacrat cu dragoste, respect și fidelitate memoriei bunicului său, valorilor proprii națiunii noastre, identității pe care Coroana Regală Română, născută acum 160 de ani, le-a slujit cu profund și continuu devotament.
Adresăm urări de sănătate și prosperitate tuturor românilor, împreună cu speranța că adevărul și credința ne vor vindeca de smintelile lumii în care trăim. Atragem din nou atenția tuturor politicienilor României de azi, că nu există altă cale de a fi legitimați decât prin restaurarea monarhiei constituționale, prin declararea zilei de 10 Mai ca Zi Națională (nu doar sărbătoare națională) și prin devenirea Imnului Regal, Imn Național.
Așa să ne ajute Dumnezeu! La mulți ani Coroană Română!”, transmite, în această zi, Marilena Rotaru, președintele Mișcării pentru Regat și Coroană.
CITEȘTE ȘI: Mai Modern 4: Recital cu pian și violoncel la Muzeul de Artă din Ploiești
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
