• La 17 octombrie, în fiecare an, este marcată, la nivel internațional, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, dedicată valorizării și protejării tradițiilor, meșteșugurilor, expresiilor artistice și obiceiurilor care definesc identitatea culturală a popoarelor.
• UNESCO a dorit să ofere o recunoaștere egală formelor vii ale culturii, care se transmit din generație în generație și conferă comunităților un sentiment de identitate și continuitate.
Conceptul de patrimoniu cultural imaterial a fost recunoscut oficial la nivel global prin Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris, la 17 octombrie 2003. Această Convenție a fost creată ca o completare la Convenția Patrimoniului Mondial din 1972, care proteja în principal patrimoniul material - monumente, situri istorice și naturale.
UNESCO a dorit să ofere o recunoaștere egală formelor vii ale culturii, care se transmit din generație în generație și conferă comunităților un sentiment de identitate și continuitate. Astfel, prin Convenția din 2003, statele semnatare s-au angajat să inventarieze, protejeze și promoveze elementele patrimoniului cultural imaterial, în cooperare directă cu comunitățile purtătoare.
România a adoptat această Convenție prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005 și a depus instrumentele de ratificare la 20 ianuarie 2006, moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial românești pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii, instrument principal de aplicare a respectivei convenții.
România are zece elemente ale Patrimoniului Cultural Național înscrise până în prezent în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității și anume:
- Ritualul Călușului (2008),
- Doina (2009),
- Artizanatul ceramicii de Horezu (2012),
- Colindatul de ceată bărbătească (2013, înscriere multinațională cu Republica Moldova),
- Jocul fecioresc (2015),
- Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016, împreună cu Republica Moldova),
- Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie - Mărțișorul (2017, împreună cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedoniei de Nord),
- Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova (2022),
- Tradiția de creștere a cailor de rasă lipițană (2022, dosar comun depus de șapte țări - Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria)
- Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor (2023, dosar comun depus de 10 țări - Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, România și Spania).
Activitatea de cercetare, conservare și promovare a Patrimoniului Imaterial sau Intangibil este coordonată, în România, de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism științific de specialitate aflat în subordinea Ministerului Culturii. Tot această Comisie se ocupă și de alcătuirea dosarelor pentru includerea în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, potrivit Agerpres.
Din 2010, în contextul inițiativei UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, Ministerul Culturii acordă titlul de „Tezaur Uman Viu”, care poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. Din 2010 și până în prezent, 91 de români dețin titlul de „Tezaur Uman Viu”.
Foto: www.cnr-unesco.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Atualitatea Prahoveană
