Sfantul Dumitru, Dimitrie Izvoratorul de mir, traditii, superstitii,
Categorie: APH Cultural

• Creștin-ortodocșii îl celebrează pe 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir, zi de care sunt legate o serie de tradiții, legende și credințe populare.
• Sf. Dumitru este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii și a frigului.

Cine a fost Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvoditorul de mir și făcătorul de minuni

Sfântul Dumitru a trăit la Tesalonic (Salonic, în Grecia de azi) în vremea împăraților Dioclețian și Maximian (284-305). Tatăl lui era voievod în cetatea Solonului, Macedonia, crezând în taină în Hristos și slujind lui. Sfântul Dumitru era admirat de toți, nu doar pentru noblețea și frumusețea lui exterioară, ci și pentru virtuțile sale, pentru înțelepciunea și bunătatea sa.
„Fiind întemnițat pentru mărturisirea lui Hristos, la douăzeci și șase ale lunii octombrie au intrat ostașii în temniță și, aflând pe sfântul Dimitrie stând la rugăciune, l-au împuns pre el cu sulițele, și întâia suliță cu care l-au împuns a fost în coasta dreaptă, în locul în care au împuns și pe Hristos pe cruce”, se arată în volumul „Viețile sfinților”, II.

Tradiții, obiceiuri și credințe de Sfântul Dumitru

În fiecare toamnă, odată cu răcirea văzduhului și foșnetul frunzelor ce cad în dansuri de aur și arămiu, românii păstrează o tradiție ce pare desprinsă dintr-o lume de basm: Sărbătoarea de Sfântul Dumitru, pe 26 octombrie. O poveste ce se transmite din generație în generație, această sărbătoare semnifică nu doar sfârșitul anotimpului de lucru la câmp, ci și pregătirea simbolică a satului pentru iarna ce se apropie. Acest moment este înconjurat de credințe, obiceiuri și ritualuri sacre, păstrate cu grijă și respect pentru a asigura prosperitatea casei și a gospodăriei.

Sfântul Dumitru, cunoscut în popor și ca Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, era văzut nu doar ca un sfânt protector al vitejilor, ci și ca cel care, la mijlocul toamnei, „încuia” pământul pentru iarnă. Conform tradiției, de Sfântul Dumitru începe să se simtă adevărata răceală a iernii. Odată cu această zi, pământul intră într-un fel de somn adânc, așteptând primăvara. Acest simbol puternic a făcut din Sfântul Dumitru o figură venerată în special în rândul ciobanilor și agricultorilor, cei care depindeau de bunăvoința naturii pentru a trăi.

Focurile lui Sâmedru

În multe de localități din județele Argeș, Dâmbovița, Brașov, Bacău și nu numai, în noaptea de 25 spre 26 octombrie s-au aprins astfel de focuri ritualice pentru alungarea spiritelor rele și pentru belșug în viitorul an agricol, cunoscute sub numele de „Focurile lui Sâmedru”. Acest ritual dedicat purificării și ocrotirii, menit să alunge spiritele rele și să aducă noroc peste case și câmpuri. Focurile sunt aprinse pe dealuri sau în curți, iar întreaga comunitate se strânge în jurul lor.
Tinerii sar peste focuri pentru a-și asigura sănătatea și norocul în anul ce vine. Copiii aruncă în foc frunze și crengi, crezând că fumul purificator îi va feri de boli. Se spune că, dacă tânărul sărea cu îndemânare și flacăra rămânea înaltă, avea să aibă parte de o viață plină de bucurii și sănătate. Oamenii mai în vârstă, așezați la marginea focului, povestesc legende și cântece vechi, perpetuând tradiția.

„Ziua lupilor”

În tradiția populară, Sfântul Dumitru este cunoscut și ca un protector al animalelor sălbatice, în special al lupilor. În unele părți ale României, această zi mai este cunoscută drept „Ziua Lupilor”, iar oamenii țin cont de superstiția că lupii capătă puteri misterioase. Se spune că lupii își pot schimba privirea, iar cei care nu respectă această sărbătoare pot cădea victime acestora.

Oamenii nu se ating de cuțite sau de alte obiecte ascuțite pentru a nu atrage ghinionul, iar unii păstrează oase de la masa de Sfântul Dumitru, pe care le așază la marginea gospodăriei pentru a proteja casa de lupi.

Târgurile de Sâmedru

Târgurile de Sâmedru erau ocazii esențiale pentru pregătirea proviziilor de iarnă. Oamenii din satele învecinate se adunau pentru a face schimb de bunuri: cereale, animale, obiecte meșteșugite. Atmosfera acestor târguri era una de sărbătoare, iar copii și tineri se bucurau de jocuri și cântece populare. Aceste târguri marcau sfârșitul lucrului pe câmp și dădeau oamenilor prilejul de a se pregăti pentru lunile lungi de iarnă.

Pe lângă negoț, târgurile aduceau cu ele și posibilitatea ca tinerii să se întâlnească și să se cunoască. Astfel, sărbătoarea lui Sâmedru devenea și un prilej de a lega prietenii și, adeseori, de a pune bazele unor noi familii în sat.

Tradiții culinare de Sfântul Dumitru

Sfântul Dumitru este și un moment de sărbătoare culinară, iar mesele pregătite în această perioadă abundă în bucate ce rezonează cu bogăția toamnei. Gospodinele pregătesc sarmale, plăcinte și mâncăruri din dovleac. Un loc special îl ocupă pâinea proaspătă, coaptă în cuptoarele de lut ale satului. Se spune că aceia care împart pâine de Sfântul Dumitru vor avea parte de belșug și sănătate pe parcursul iernii.

Pâinea și colacii sunt împărțiți în semn de mulțumire pentru recolta din anul ce se încheie, dar și pentru a cere binecuvântarea anului viitor. Oamenii cred că Sfântul Dumitru aduce noroc celor darnici. Deci, cei care împart pâine și alte daruri își vor asigura bunăstarea casei și protecția familiei pe timpul iernii.

Un obicei străvechi de Sfântul Dumitru era să se observe mersul oilor dimineața: dacă se va trezi prima o oaie albă și o va lua spre sud, iarna va fi una foarte grea. Dacă prima, însă se va trezi o oaie neagră și o va lua spre nord, iarna va fi una ușoară și blândă.

În Bucovina, cine seamănă usturoiul după Sfântul Dumitru va avea parte numai de ghinioane tot anul.

În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respecta toate tradițiile acestei sărbători vei fi într-adevar protejat de necazuri și primejdii.

Tot de Sfântul Dumitru se taie și coamele cailor tineri să crească frumoase și bogate. În această zi nu trebuie folosit pieptănul ca altfel vei atrage asupra ta primejdii și necazuri.

Conform tradiției populare, de Sfântul Dumitru se tocmesc slugitorii noi și se strică stânele, iar țăranii îl cinstesc pe Sfânt ca fiind cel care a dat vinul spre Sfânta Împărtășanie.

CITEȘTE ȘI: Ziua Armatei Române, celebrată la Ploiești FOTO&VIDEO

Back To Top