Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: APH Cultural

Joi, 21 mai 2009, dirijorului RADU POSTĂVARU şi orchestra simfonică a Filarmonicii ploieştene au oferit iubitorilor de lucrări concertante patru opusuri care i-au avut ca protagonişti, în ordinea evoluţiei pe scenă, pe trombonistul VIRGIL BÎRLÄ‚DEANU, fagotistul CRISTIAN BUCIUMAŞ, violonista IOANA CRISTINA GOICEA şi pianista EMANUELA GEAMĂNU.

„Efectele” lui Virgil Bîrlădeanu

În deschiderea spectacolului, VIRGIL BÎRLÄ‚DEANU a interpretat cu multă acurateţe câteva dansuri din Suita a II-a pentru orchestră de Johann Sebastian Bach. Performanţa domnului BÎRLÄ‚DEANU este cu atât mai de admirat cu cât - este ştiut - părţile solistice ale acestei Suite sunt destinate, în versiunea iniţială, flautului. A transcrie şi interpreta, respectând stilul lucrării şi obţinând efecte muzicale similare, este foarte dificil, dar domnul VIRGIL BÎRLĂDEANU a reuşit să depăşească aceste obstacole şi să ofere publicului momente de reală desfătare.

„Piatra de încercare” a lui Cristian Buciumaş

Al doilea solist a fost un alt membru (ca şi VIRGIL BÎRLÄ‚DEANU) al orchestrei simfonice: CRISTIAN BUCIUMAŞ - care a interpretat Concertul pentru fagot de Johann Nepomuk Hummel. Cei aflaţi în sală au fost încântaţi să asculte o versiune interpretativă echilibrată, finisată - din punct de vedere tehnic şi al calităţii sunetului - până în cele mai mici amănunte a acestei lucrări considerate „piatră de încercare” pentru orice fagotist din cauza scriiturii aerate în cadrul căreia orice mică eroare sau ezitare este perceptibilă chiar şi de o ureche mai puţin avizată.

Sunetul Ioanei Cristina Goicea

Tot în partea întâi a programului, foarte tânăra IOANA CRISTINA GOICEA a fost solista Concertului nr. 2 pentru vioară şi orchestră de Henrik Wieniawski. Virtuozitate subordonată sensului muzical, fraze de largă respiraţie foarte bine conduse, sunet cald, puternic, dar nici un moment aspru, iată doar câteva dintre calităţile evoluţiei domnişoarei GOICEA, care este încă un exemplu al calităţii şcolii interpretative violonistice româneşti.


Sensibilitatea Emanuelei Geamănu


Partea a doua a spectacolului a fost dedicată Concertului pentru pian şi orchestră de Paul Constantinescu (de la a cărui naştere se împlinesc, luna viitoare, 100 de ani) în interpretarea EMANUELEI GEAMÄ‚NU. Melomanii ploieşteni au avut ocazia să urmărească, aproape an de an, evoluţia acestei tinere pianiste, încă din perioada când era eleva Liceului de Artă din Ploieşti. Cu fiecare apariţie pe scenă EMANUELA GEAMÄ‚NU a câştigat în maturitate, profunzimea înţelegerii lucrărilor abordate, a câştigat forţa de a putea oferi celor din jur din preaplinul sufletului şi trăirilor sale artistice. Interpretarea atât de sensibilă şi de convingătoare a Concertului de Paul Constantinescu, partitură dificilă şi de mare întindere, constituie un elocvent exemplu al calităţilor acestei pianiste.

La reuşita acestui concert o contribuţie foarte importantă a avut dirijorul RADU POSTÄ‚VARU, care a ştiut, împreună cu orchestra, să se mlădieze fiecărei partituri şi viziuni interpretative în parte, nevoilor sonore ale fiecărui instrument solist.


În aşteptarea Ioanei Maria Lupaşcu

Programul concertului de joi, 28 mai 2009, cuprinde două lucrări de Franz Liszt - poemul simfonic „Tasso, Lamento e Triomfo” şi Concertul nr.1 pentru pian şi orchestră (solistă IOANA MARIA LUPAŞCU) - şi Simfonia nr.88 de Joseph Haydn. Dirijor - IURIE FLOREA.

 

Back To Top