Recent, la Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga" din Ploieşti, Cezarina Dima şi soţul ei au prezentat, în premieră pentru România, două volume dintre care cel puţin unul ar trebui citit de fiecare român. Este vorba despre „România ilustrată. Amintiri de călătorie" de Bruto Amante, retipărită, şi Actele Conferinţei Naţionale de studii despre „Errico şi Bruto Amante şi Renaşterea italiană şi românească".
Caseta cu cele două volume adăposteşte „fructul unor cercetări îndelungate", realizate în regiunea istorică Terra di Lavoro din Italia, de către Bruto Amante şi tatăl său, Errico Amante. Cei doi au reuşit să găsească în România, „ în formele cele mai integre, virtuţile care făcuseră mare Româ în lumea antică".
Cartea, apărută în 1888 şi reeditată în 2012, este o mărturie a lui Bruto Amante despre România sfârşitului de secol XIX şi reflectă dragostea tatălui său pentru această ţară, admiraţie care îl inspiră la o călătorie proprie, în 1884, pentru a vedea cu ochii săi valorile şi meleagurile româneşti.
„Am primit o carte a unui tată şi fiu, apărută în 1888 în Italia şi în care este vorba despre România. Nu era România, încă, erau Principalele Unite, dar autorii, tatăl şi fiul, familia Amante, ne-au iubit mult. Au putut, au simţit şi au prezentat Transilvania ca pe o parte dezlipită temporar şi samavolnic, din trupul organic al unei ţări puternice. Iar ei o prezintă ca având „are un geniu al geografiei şi un geniu al istoriei". Peste 20 de ani de la această dată, Iorga va spune despre Italia că este „ţara care are geniul geografiei". Iorga spunea că, dacă sunt ţări care au geniul în istorie, Franţa, de exemplu, Italia are geniu în geografie. Ei spun că noi suntem „genialoizi". Sunt prinse aici, fără superlative gratuite şi incredibile, cu observaţii îndrăgostite, peisajul, obiceiurile, firea oamenilor noştri. Ei nu au putut să vadă foarte multe tradiţii, nu zăbovesc doar asupra mult-lăudatei ospitalităţi. Ochiul lor cultivat de străini civilizaţi au putut, însă, să vadă, lucruri pe care, ce ciudat, vorba lui Eugen Ionescu, nici noi nu le vedem despre noi în anul de graţie sau de disgraţie 2013", ne-a declarat prof. Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga" din Ploieşti.
„Această carte care reprezintă chintesenţa observaţiilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea făcute de italieni cultivaţi despre Ţările Române care abia începusseră, după 1859, drumul acela al desfeudalizării, al modernizării României", a mai adăugat Nicolae Boaru.
Caseta cu noile volume poate fi găsită la Biblioteca „Nicolae Iorga" din Ploieşti, prima instituţie culturală din România unde aceste volume despre mărturiile asupra României au fost donate de către autor.
