Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: APH Cultural

nicolae boaru director biblioteca iorgaZiua de 29 iulie a avut, pentru reprezentanţii Bibliotecii „Nicolae Iorga" din Ploieşti, o importanţă deosebită. Ziua Imnului nu a însemnat o simplă ocazie de a marca imnul naţional, ci un eveniment în cadrul căruia invitaţii au readus în actualitate istoria imnului României, dar şi modul în care oamenii reacţionează la mesajul din acest cântec.

imnuri bibliotecaEvoluţia imnului naţional al României a fost pe atât de tumultoasă pe cât s-au succedat evenimentele istorice care au contribuit la consolidarea naţiei române. „Deşteaptă-te, române!" nu este numai imnul actual românesc, ci a devenit astfel după ce, de-a lungul timpului, cântecul a reprezentat o piatră de temelie a conştiinţei naţionale în vremuri tulburi.

expo imn„Cred că într-o vreme a minimalismului, într-o vreme a dispreţului, a consumismului, şi a cârtirii, a aminti de imn poate să fie necesar şi este, dar poate să fie şi ca nuca în perete: «lasă-ne, domnule, altele avem noi pe sufletul nostru», vorba lui Pristanda. Dar nu poţi trece indiferent - şi îmi asum toate risurile frazei - pe lângă această cântare fundamentală a unei naţii, care se numeşte imn. De la Pindar încoace - şi nu voi face istorie - cântarea unui popor, adică acea zicere înstrunată pe muzică, în care este prins aleanul lor fundamental, ocupă primul loc. Imnul este o cântare care exprimă convergenţa, idealul unei naţii. De obicei, scopul unei naţii, cântat într-un imn naţional este libertatea, este imn nationalindependenţa. Şi noi le-am avut. Am avut două idealuri: unirea noastră şi, al doilea, trezirea spre fapte mari şi spre conştiinţa de sine: Deşteaptă-te, române! Biblioteca „Nicolae Iorga" a organizat şi o expoziţie cu toate imnurile noastre în formă originară, începând cu imnul regal care s-a intonat de la 1866 până în 1947, cu celălalt imn - imnul din perioada stalinistă - şi cu ce a adus Ceauşescu ca să dizloce imnul stalinist, apoi imnul „Trei culori" în care Ceauşescu a intervenit cu propriile lui versuri şi apoi cu imnul nostru, cel de acum. Este singura instituţie din Ploieşti care a publicat şi a făcut publice toate imnurile noastre. Acolo vom vedea ce mândrie naţională şi ce dorinţă de a fi la înălţime moral, patriotic şi spiritual a avut acest popor", ne-a declarat prof. Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii.

„Cel mai longeviv imn naţional al României este piesa compozitorului Eduard Hübsch, «Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor», devenit, în 1882, «Trăiască Regele!». Acesta a fost cântecul de căpătâi al poporului român timp de 85 de ani, din 1862 până în 1947, momentul alungării Regelui din ţară. Când România a devenit regat, imnului iniţial i-au fost adăugate versurile poetului Vasile Alecsandri. Sub acest imn, România şi-a câştigat independenţa şi, apoi, s-a transformat în regat. A participat la cele două Războaie Mondiale şi s-a realizat Marea Unire din 1918. Mi-am exprimat speranţa ca acest imn să redevină imn naţional al ţării de îndată ce scopul Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei va fi atins. Până atunci, însă, trebuie să ne amintim de „Trăiască Regele!" drept un simbol istoric al naţiei noastre, simbol al valorilor naţionale pe care să nu le uităm niciodată", ne-a declarat Dan Nicodim, preşedintele ANRM Filiala Prahova.

În aceeaşi zi, în Ploieşti, administratorul public al Judeţului Prahova, Fabioara Ionescu precum şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Prahova, Laurenţiu Rebega şi Sebastian Danielescu, au participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Imnului Naţional al României. Oficialii administraţiei judeţene au subliniat importanţa imnului de stat în istoria poporului român. În anul 1998, la iniţiativa Senatului României, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional.

Back To Top