Două instituții și 38 de milioane de euro bani europeni pentru cel mai mare proiect împotriva violenței domestice.
La final, în loc de date, studii și un mecanism național de prevenire și combatere a violenței, avem un proiect investigat de Departamentul de Luptă Anti-Fraudă.
Academia Națională de Informații, instituția care îi pregătește pe ofițerii operativi ai SRI, a făcut parte din proiect.
În circuitul banilor au intrat: o firmă conectată la deputatul Sebastian Ghiță și alte două companii ai căror acționari sunt implicați în dosarul Microsoft.
MIZA: 38 MILIOANE €. Una din patru femei este abuzată în propria casă. Așa spun cercetările sociologice, dar în România, dimensiunea exactă a fenomenului n-o știe nimeni. În general, victimele violenței domestice suferă în tăcere.
Peste 38 de milioane de euro a primit finanțare cel mai mare proiect european pentru combaterea și monitorizarea violenței domestice din întreaga țară. Doar un euro din cinci a ajuns direct la victime. Restul banilor s-au topit pe traseul firmelor implicate în proiect – pe sisteme IT, salarii, renovări, conferințe și studii, după cum reiese din analiza programului "Start – O viață de calitate în siguranță!", inițiat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) și derulat în octombrie 2014 – decembrie 2015.
Instituția a fost reînființată de Victor Ponta, pe atunci șeful Guvernului, cu doar șapte luni înainte să înceapă proiectul pe bani europeni. La conducerea agenției a fost numită fina premierului. Aproape un sfert din bani au mers spre o universitate care pregătește ofițerii SRI și către un sistem informatic executat de o firmă conectată cu Sebastian Ghiță – și el prieten asumat al fostului premier.
Întregul proiect este investigat acum la Departamentul de Luptă Anti-Fraudă.
BANI GHEAȚĂ PENTRU 4.000 DE VICTIME
Agenția pentru Egalitate de Șanse a inclus în proiect 4.000 de femei, victime ale violenței domestice din toată țara. Scopul declarat: să fie ajutate să depășească situația dramatică în care se aflau. Pentru asta, s-au cheltuit aproape opt milioane de euro pe asistență socială, cursuri de formare profesională și ajutoare financiare de câte 6.000 lei fiecare.
Nu este foarte clar pe ce criterii a fost făcută selecția lor în proiect, dar oamenii suspectează că femeile care au luat banii n-ar fi, în multe cazuri, victime ale violenței domestice. "Șmecherii multe", comentează un bărbat dintr-un capăt de uliță din satul Tânganu, la 20 de km de București. Aici au intrat în program 26 de femei, iar omul ne spune varianta lui.
Am căutat în Tânganu femeile care au făcut parte din proiect. N-am reușit să vorbim cu niciuna, pentru că nu au fost de găsit.
În alt sat, Valea Măcrișului – aflat la 80 de km distanță de București – un locuitor, Anton Petcu, a sesizat procurorii anti-corupție și vrea să afle dacă femeile care au primit bani în proiect au fost victime. Petcu spune și că mai multe angajate de la primărie au primit ajutor bănesc.
În martie 2016, două femei din sat declarau reporterilor PRO TV că și-au cumpărat electrocasnice din banii primiți în proiect.
Plângerea lui Petcu a ajuns la procurorii din Urziceni. Ei verifică dacă femeile din Valea Măcrișului au declarat în fals că au fost molestate de partenerii lor ca să primească subvenția. Alți doi bărbați din Valea Măcrișului susțin același lucru. Că sunt femei care au mințit că sunt abuzate doar ca să primească banii.
În comuna Valea Călugărească, județul Prahova, 29 de femei au beneficiat de bani, prin subvenții, cursuri de formare profesională și asistență socială pentru ieși din cercul violenței. Cel puțin șase sunt angajate ale primăriei.
RISE a discutat cu câteva dintre cele 4.000 de femei care pe lângă bani, au beneficiat și de cursuri de formare profesională.
Integral - RISEPROJECT.RO