La nouă zile după ce Banca Centrală a Elveţiei a decis să elimine plafonul minim de 1,2 franci/euro, măsură adoptată în luna septembrie 2011, guvernanţii români nu au găsit nicio soluţie rapidă şi viabilă pentru a salva clienţii de la imposibilitatea achitării creditelor în moneda elveţiană şi urmările acestei situaţii. Prioritar rămâne tot interesul băncilor care nu acceptă uşor măsuri în favoarea datornicilor.
Cotaţia francului elveţian a fost stabilită de Banca Naţională peste cea a Euro, la 4 lei şi 51 de bani. Specialiştii avertizează că ofertele cu care au venit băncile pentru a le uşura situaţia datornicilor nu sunt de prea mare ajutor. Chiar dacă, temporar, plătesc mai puţin la rate, datoria lunară la bancă e tot mai greu de acoperit din salariu.
Clienţii spun că băncile vor doar să tragă de timp şi nu să tranşeze problema creditelor în franci elveţieni.
De exemplu, la un credit ipotecar de 100.000 de franci elveţieni luat în 2007, cu o dobândă de 6%, rata ajunge la 600 de franci. La cursul actual, asta înseamnă 2.750 de lei.
Volksbank a decis îngheţarea cursului la un nivel de 3,8 lei pentru un franc. La acelaşi împrumut, clientul ar plăti echivalentul a 2.280 de lei.
La OTP, care a tăiat 1,5 la sută din dobândă, rata ar fi echivalentă cu 2.282 de lei.
La Raiffeisen, care reduce dobânda cu 0,5 la sută, rata ar fi de 2.565 de lei.
Piraeus Bank va pune la dispoziţia clienţilor care deţin credite în franci elveţieni soluţii individuale, care împreună cu ajustarea valorii indicelui LIBOR şi cu avantajele fiscale asigurate de reglementările în vigoare să conducă la menţinerea ratelor lunare aferente creditelor CHF la un nivel apropiat celui din decembrie 2014, se arată în comunicatul băncii, citat de Mediafax.
„Varianta îngheţării cursului de schimb este mai avantajoasă deoarece în varianta cu reducerea dobânzii clientul poate ajunge să plătească mai mult dacă evoluţia francului nu se opreşte aici", explică Diana Ţăruş, analist financiar.
„Efectul pe termen lung s-ar putea să nu fie compensat de această reducere de 0,5% și atunci clienții să aibă tendința de a abandona creditul", spune Gabriel Creţu, analist financiar.
Cei care s-au împrumutat în franci vor ca Banca Naţională să rezolve situaţia.
„BNR, în această dezbatere, are ca rol principal expertiza. Decizia e la stat", declară Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Până acum, Guvernul a venit cu un singur răspuns la criza francului. Executivul a propus o formulă nouă a electoratei, prin care clienţii cu venituri nete de până la 2.100 de lei ar putea avea rate mai mici vreme de doi ani. Specialiştii spun, însă, că o astfel de măsură nu ar fi de mare ajutor.
„O variantă mai acceptabilă ar fi o lege a falimentului personal", afirmă Diana Ţăruş, analist financiar.
Deocamdată, unica soluție aflată la îndemâna oamenilor este să încerce să discute cu băncile.
„Chiar dacă băncile anunţă sau nu anunţă: ei să meargă la banca de unde au creditul şi să discute care sunt variantele prin care pot trece de această perioadă", spune Anca Bidian, broker de credite.
Cei 75.000 de români cu credite în franci elveţieni mai au de plătit, în total, 9,8 miliarde de lei.
