rectificare bugetară 2021
Categorie: Economic

Guvernul a aprobat, vineri, a doua rectificare a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Potrivit informațiilor transmise de repreentanții Executivului, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 5,1 mld. lei, iar cheltuielile bugetului consolidat se majorează, pe sold, cu 6,2 mld. lei.

Ponderea deficitului bugetar pe 2021 se menține la 7,13% din PIB, deși deficitul (cash) crește cu 1.105 mld. lei, până la 84,9 mld. lei, iar creșterea economică prevăzută la 7,0% ajunge la o valoare nominală a PIB de 1.190,3 mld. lei – așadar, prin această rectificare bugetară România își respectă angajamentele față de partenerii externi, se arată în comunicatul transmis de Executiv, după rectificare.

“Prin această reconfigurare a alocărilor bugetare, Guvernul asigură fonduri pentru toate nevoile pe care le are Ministerul Sănătății, inclusiv pentru programe de sănătate finanțate din bugetul ministerului. De asemenea, persoanele vulnerabile sunt o prioritate, iar pentru această categorie au fost prevăzute 2,2 miliarde lei pentru asigurarea drepturilor de natura asistenței sociale în vederea compensării aferente consumului de energie electrică și gaze, pentru plata indemnizațiilor acordate la întreruperea activității în contextul pandemiei și pentru plata alocațiilor de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap, a indemnizației de creștere a copilului și pentru plata integrală a pensiilor, indemnizațiilor și a ajutorului de încălzire. Investițiile aflate în derulare vor fi continuate, prin rectificarea bugetară fiind asigurată finanțarea necesară finalizării acestor proiecte. 151,8 milioane lei au fost alocate suplimentar pentru plata despăgubirilor acordate crescătorilor de animale a căror activitate a fost afectată de apariția cazurilor de pestă porcină africană și a scrapiei.

Prin adoptarea acestui act normativ, se creează premisele necesare îndeplinirii de către CEC Bank S.A. a cerințelor ce fac obiectul MREL (Regulamentul Delegat (UE) 2016/1450) și în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României (BNR), în calitate de autoritate de rezoluție (AR) care stabilește o cerință minimă de fonduri proprii şi datorii eligibile pentru fiecare instituție de credit (IC) aflată în responsabilitatea sa, la nivel individual și (sub) consolidat, în conformitate cu legislația națională (Legea nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluția instituțiilor de credit şi a firmelor de investiții, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar)”, au transmis reprezentanții Executivului, după adoptarea hotărârii care aprobă a doua rectificare bugetară din 2021.

Fonduri în plus, la final de an, pentru Finanțe, Sănătate și Muncă

“Ceea ce contează pentru oameni este că banii de pensii sunt prevăzuți în totalitate în acest moment în bugetul asigurărilor sociale de stat și banii de asistență socială, acolo unde mai sunt echilibrări, era o lipsă și la salarii în zona respectivă; toate lucrurile s-au echilibrat în bugetul asigurărilor sociale de stat. În ceea ce privește bugetul de stat, toți banii de salarii sunt asigurați. Comunitățile locale primesc sume foarte importante. Și o să mai avem măsuri în completare, pentru ca pe partea de finanțare a cheltuielilor locale, pentru care vreau să vă spun că au fost făcute eforturi din partea autorităților locale și artificii financiare, să le spun așa, legale, de altfel, pentru a sprijini susținerea cheltuielilor descentralizate, și trebuie să găsim soluția să le compensăm până la final de an, dar am găsit soluția, o avem în buget. Am prevăzut 150 de milioane de lei pentru plata despăgubirilor acordate proprietarilor ale căror animale au fost afectate în contextul evoluției pestei porcine africane.

Am prevăzut banii de la Ministerul Sănătății, foarte important, bani de la Ministerul Sănătății, atât pentru salarii restante, dar mai ales pentru plata cheltuielilor sanitare, pentru deconturile întârziate, pentru tot ce înseamnă programele naționale de sănătate; până la final de an sunt asigurați.

Am prevăzut bani și pentru schema de ajutor de sprijin de la Ministerul Energiei, pentru care a existat o serie de confuzii zilele următoare; la acel minister nu a existat, de fapt, filă bugetară, pentru că schema de sprijin, compensația la factură, discountul și schema de sprijin pentru IMM-uri au venit după rectificarea întâi, și atunci ele nu aveau deschisă o linie bugetară. Și atunci trebuia să vii cu rectificare, evident, nu aveai cum să dai bani din ceva care nu există. Practic nu erau bani, pentru că nu există linia bugetară. Am înființat această linie bugetară și am acordat sumele care se pot deconta efectiv, până la finalul anului. De asemenea, la partea de minister al Muncii, am alocat, dincolo de partea de transferuri pentru pensii, tot ce înseamnă finanțarea pentru consumatorul vulnerabil și celelalte legi care necesitau finanțare, legi care au apărut adoptate după rectificarea întâi”, a punctat ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, după  rectificare.

Ministerul Finanțelor: + 3,7 mld. lei pentru acțiuni generale care țin de atribuțiile ministerului, plus o linie de finanțare în valoare de 1,4 mld. lei pentru continuarea procedurilor de recapitalizare a CEC Bank S.A.

Ministerul Sănătății: +2,4 mld lei per sold, în principal pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. O parte dintre banii alocați suplimentar vor asigura necesarul de finanțare până la sfârșitul anului pentru drepturile salariale ale personalului din sectorul sanitar și pentru programe de sănătate finanțate din bugetul ministerului.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale: +2,2 mld. lei, în special pentru asigurarea drepturilor de natura asistenței sociale în vederea compensării facturilor la energie electrică și gaze, indemnizații acordate la întreruperea activității din cauza pandemiei, alocații de stat, alte drepturi de asistență socială, plata integrală a pensiilor și indemnizațiilor și a ajutoarelor de încălzire.

Ministerul Justiției: + 823,9 milioane lei, per sold, pentru plata unor titluri executorii și debite restante stabilite prin hotărâri judecătorești.

Ministerul Public: +346,5 milioane lei, per sold, pentru plata titlurilor executorii, precum și pentru debite restante datorate personalului și dobânzile legale penalizatoare stabilite prin hotărâri judecătorești.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +157,3 milioane lei, per sold, pentru continuarea și finalizarea unor proiecte aflate în derulare.

Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +129,3 milioane lei, per sold: pentru despăgubirile acordate crescătorilor de animale a căror activitate a fost afectată de apariția cazurilor de pestă porcină africană și a scrapiei.

Ministerul Educației: +100 milioane lei, pentru cheltuieli de personal necesare ca urmare a preluării creșelor în sistemul de educație.

Ministerul Afacerilor Interne: + 44,9 milioane lei, per sold, pentru plata pensiilor militare de stat în luna decembrie 2021 și pentru achiziționarea de teste rapide antigen SARS-CoV-2 efectuate din proba de salivă, pentru unitățile de învățământ.

Cinci ministere pierd bani, prin rectificare bugetară

Potrivit documentelor aprobate vineri de Guvern, au fost diminuate creditele bugetare pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-2,3 mld. lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (-757,3 milioane lei), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (-156,4 milioane lei), Ministerul Energiei (-72,78 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (-44,4 milioane lei), Curtea de Conturi (-48,5 milioane lei), Ministerul Culturii (-27,1 milioane lei).

“Rectificarea de astăzi ne arată niște carențe structurale în modul în care proiecțiile bugetare se fac în România, pentru că ajungem în ultima lună a anului să trebuiască să alocăm suplimentări pentru banii de pensii, pentru banii de salarii, dar, cel mai trist din perspectivă guvernamentală, dacă vreți, este că trebuie să luăm bani. Să luăm bani de la proiectele cu finanțare europeană, să luăm bani de la investiții, din motivul simplu: nu pentru că trebuie să iei bani de undeva, ci pentru că acele investiții au fost doar trecute scriptic într-un buget. E o lecție pe care o învăț rapid și eu, dar și guvernul, pe care nu trebuie să o repetăm în anul 2022. (…) Îmi pare foarte rău de faptul că a trebuit să iau fonduri de la Ministerul Transporturilor, de la ministerele care au avut proiecte cu finanțări, chiar de la Ministerul Agriculturii, am constatat că am avut o execuție foarte slabă acolo; undeva la 50% la luna noiembrie este, din punctul meu de vedere, pentru sustenabilitatea finanțelor publice, acest lucru este tragic. În luna noiembrie nu poți să vii cu o execuție de 50%. Anul viitor am vrea să facem bugetul pe niște proiecții corecte, nu pe proiecții care să fie doar bune de dat către presă și după care să ne trezim la final de an că luăm banii pentru care, până la urmă, țara aceasta se împrumută”, a declarant ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, după ședința de Guvern.

VEZI ȘI:  Alexandru Nazare: „Urmează negocieri dure, măsurile din programul de guvernare vor trebui validate”

 

Back To Top