• Două proiecte de lege aflate la un pas de aprobare nemulțumesc sindicaliștii prin faptul că vor permite ca salariații să se afle la mâna angajatorilor.
• Primul proiect vizează conceptul de muncă flexibilă, rămasă la discreția instituțiilor pentru situații de urgență și care pierde din vedere principiul contributivității.
• Al doilea proiect introduce doi nouă tipuri de contracte de muncă prin care angajatul se va afla la discreția angajatorului sau a mai multor angajatori, cu un program complet nepredictibil.
Cele două proiecte de lege vor fi supuse vot în această lună, în Comisia pentru muncă din Camera Deputaților. Blocul Național Sindical atrage atenția că „dacă acestea vor intra în vigoare, salariații din toată țara vor fi la mâna angajatorilor și se vor trezi că nu vor avea un program de muncă predictibil și vor avea asigurat doar un salariu echivalent pentru 32 de ore pe lună”.
Sindicaliștii au explicat că primul proiect vizează conceptul de Kurzarbeit, cel de muncă flexibilă, aplicat în timpul pandemiei. Prima schimbare semnificativă este că legea nu mai precizează o anumită perioadă de timp, ci orice situație considerată „excepțională”: stare de asediu, de urgență, de alertă sau, pur și simplu, în situații excepționale fără a fi definit de lege ce anume înseamnă acest lucru. Totul rămâne la liberul arbitru al comitetelor județene pentru situații de urgență, care pot stabili situațiile de urgență, atrag atenția sindicaliștii.
Astfel, pericolul este că programul salariaților poate fi redus până la 80% din programul normal, timp în care aceștia vor fi plătiți cu doar 75% pentru orele nelucrate. Modelul a fost preluat din Germania, numai că acolo angajații nu sunt plătiți, ca la noi, din bugetul de șomaj la care contribuie toți lucrătorii din România, ci dintr-un fond separat, constituit din contribuțiile angajatorilor. Mai mult, proiectul include aici și profesiile liberale sau alte categorii care nu contribuie la fond, astfel, nu este avut în vedere principiul contributivității, au precizat reprezentanții BNS.
CITEȘTE ȘI: De Black Friday, românii au cumpărat vacanțe de 2 milioane de euro pe litoral
Cel de-al doilea proiect introduce două noi tipuri de contracte de muncă în dezavantajul angaților.
Astfel, în Contractul individual de muncă la cerere, orice persoană va fi angajată pentru doar 32 de ore de muncă pe săptămână, pentru restul timpului angajatul fiind la dispoziția angajatorului când acesta are nevoie. Proiectul legislativ arată că angajatorul trebuie doar să facă o solicitare cu zilele și intervalul orar în care are nevoie de angajat, pe lângă cele 32 de ore săptămânal, iar angajatul are obligatia de a se conforma cererii angajatorului. În proiect, se stipulează și că modul de înștiințare al angajatului poate fi oricare cât timp asigură păstrarea dovezii (ex: mail, whatsapp, etc.). Aici, Blocul Național Sindical atrage atenția că angajatul trebuie să fie la dispoziția angajatorului, neavând un program predictibil.
Al doilea tip de Contract individual de muncă introdus de proiectul de lege prevede posibilitatea ca un angajat să lucreze pentru mai mulți angajatori, dar și posibilitatea ca mai multe întrepinderi dintr-un grup să poată „împărți” același angajat. Proiectul are adresabilitate generală, deci pentru orice salariat din orice sector de activitate. Practic, un angajat va fi plătit pe un contract azi și pe un alt contract mâine. Locul său de muncă ar putea fi azi în București, iar mâine în Suceava. În egală măsură, programul de muncă și locul muncii vor fi total imprevizibile și la totala bunăvoință a angajatorilor din grup care „împart” salariatul respectiv.
„Aceste tipuri de contracte vor afecta viitoarele pensii ale salariaților. Ei nu vor aduna vechime în muncă și va fi afectată inclusiv valoarea pensiei”, precizează sindicaliștii, declarându-se „ferm împotriva adoptării acestor proiecte în forma existentă”.
Mai multe pe adevarul.ro
CITEȘTE ȘI: Guvernatorul BNR se așteaptă ca rata inflației să urce la 16%, în următoarele săptămâni