Anomalii la locul de muncă: Mobbingul, gaslightingul și lovebombingul

Categorie: Economic

: Scris de Elena CIOBANU; Publicat: 03 Iulie 2023

• Insultele, hărțuirea și alte comportamente abuzive la locul de muncă pot avea efecte dramatice asupra angajaților.
• Totuși, împotriva unui mediu toxic la job pot fi luate măsuri, atât preventive, cât și ca urmare a unor comportamente necorespunzătoare.

Locurile de muncă pot deveni adevărate terenuri minate, atunci când oamenii nu reușesc să poarte un dialog cu colegii pe care-i văd zi de zi acolo. Lucrurile pot fi și mai grave dacă cel care accentuează conflictele este chiar angajatorul. Denisa-Maria Petriș, psihoterapeut cognitiv-comportamental, a explicat pentru Hotnews ce efecte pot avea asupra angajaților astfelb de atitudini și ce măsuri ar putea fi luate.

Ce este mobbing-ul

Hărțuirea la locul de muncă sau mobbing-ul este un fenomen din ce în ce mai des întâlnite la nivel european. Un studiu realizat în 2010 de către Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă arată că 6% din persoanele care lucrează în Europa s-au întâlnit cu o formă de violență la locul de muncă.
Abuzurile au venit fie din partea colegilor (2%), fie din partea angajatorilor (4%).
Țara noastră avea, potrivit aceluiași studiu, printre cele mai crescute grade de incidență ale violenței sau amenințării cu violența la locul de muncă. De exemplu, România era pe locul al treilea în Europa, după Turcia și Portugalia, în ceea ce privește preocuparea angajaților privind bullying-ul sau hărțuirea la locul de muncă.
În spatele cifrelor, se ascund angajați stresați care încearcă să gestioneze stările emoționale prin care trec din cauza abuzurilor.

CITEȘTE ȘI: CUM SĂ RECUNOȘTI DACĂ SUFERI DE BURNOUT. CAUZE, SIMPTOME ȘI TRATAMENT

Denisa-Maria Petriș a explicat care sunt metodele prin care angajatorii îi determină pe angajați să rămână la un loc de muncă abuziv și cum ar trebui să ne raportăm la victimele abuzului la locul de muncă.
Abuzul emoțional, oriunde apare el, vine cu efecte negative pentru victime. Pentru a putea deține controlul și dezechilibrul de putere, de multe ori, angajatorul va încerca să spună că angajații sunt slabi și că nu ar trebui să aibă încredere în propriile gânduri.
„Prin faptul că performanța e mega recompensată, iar eșecul e drastic pedepsit învățăm că valoarea noastră ca persoană echivalează cu cât de eficienți reușim să fim în domenii precum școala sau munca. Iar atunci când dinamica de la locul de muncă e un șir nesfârșit de pedepse care ne anulează competențele și eforturile, devine dificil să ne mai gândim la noi înșine ca la niște persoane valoroase”, continuă psihologa.
Mai mult, un loc de muncă abuziv produce teren fertil pentru diferite sentimente care ne întăresc credințele potrivit cărora nu am fi suficient de buni. Printre ele se numără și „neajutorarea învățată”, sentimentul care apare atunci când o persoană trece prin anumite situații dificile, la care simte că nu poate găsi soluții.
Atunci, indiferent de eforturile, cunoștințele sau skillurile lor, neajutorarea învățată poate să tatoneze terenul pentru burnout sau alte tipuri de probleme de sănătate mintală. Elementele principale care apar la burnout sunt epuizarea emoțională, depersonalizarea și scăderea măsurii în care ne percepem competenți și reușim să fim eficienți la locul de muncă.
Lipsa limitelor și incapacitatea angajaților de a spune „nu” în unele momente, din frică sau din alte motive, sunt două dintre lucrurile de care angajatorii abuzivi profită.

Ce este gaslighting-ul

O altă formă de abuz psihologic este gaslightingul, prin care se invalidează tot ceea ce simte sau gândește persoana respectivă.Abuzul de tip gaslightning reprezintă o formă de abuz emoțional ascuns și este actul de a manipula pe cineva folosind eforturi psihologice pentru a-l face să-și pună la îndoială propria sănătate, propriile forțe și puterea de judecată. La locul de muncă, asta ar putea să apară atunci când angajatorul sau colegii încearcă să transmită ideea potrivit căreia nimic din ceea ce simți nu este adevărat și că „totul se întâmplă doar în capul tău”.
„Efectul expunerii îndelungate la gaslighting e că devine extrem de dificil pentru noi să ne dăm seama ce e real și ce nu, ce e justificat și ce nu”, continuă Petriș.

Ce este lovebombing-ul

Lovebombingul este o tehnică ce poate fi folosită de angajator, atunci când angajații încearcă să-și dea demisia.
„Deși sună ca ceva ce se întâmplă în relații romantice, love bombing apare acasă, la muncă, în campanii electorale, adică în orice context în care persoana care e abuzator are nevoie de ceva, devine evident că nu mai poate obține acel ceva prin comportamente ostile și că urmează să piardă controlul”, explică psihoterapeuta.
Dintr-o dată, angajatorii sunt dispuși să-ți crească salariul, să te mute pe o altă funcție sau să se ofere să-ți facă favoruri. Dacă perioada în care ai lucrat într-un mediu ostil a fost una de durată, e foarte probabil ca această tactică să prindă foarte ușor și să îi facă pe angajați să mai rămână.

Alte tipuri de hărțuire la locul de muncă

De multe ori, hărțuirea morală vine la pachet cu alte tipuri de violențe sau chiar cu hărțuire sexuală.
Atunci când victimele se confruntă cu astfel de situații, psihoterapeuta Denisa-Maria Petriș consideră că nu e de datoria lor să acționeze într-un anumit fel. Mai degrabă, ar trebui să facem loc în spațiul public discuțiilor despre hărțuire sexuală la locul de muncă și modurile prin care încercăm să reducem aceste experiențe:
„Ca să putem discuta despre «ce pot face victimele» trebuie să discutăm și despre ce este valorizat, tolerat și sancționat la nivel social, pentru că asta limitează enorm spectrul de acțiuni pe care victimele le pot face în siguranță.
În general, însă, cred că ar trebui să normalizăm că, la sfârșitul zilei, singurul lucru pe care victimele trebuie să-l facă este acela care le face să se simtă în siguranță și, preferabil, le ferește de abuz în viitor. Iar asta poate să însemne orice, de la acțiune la inacțiune, și asta e total în regulă”, a mai explicat psihologul.

De ce rămân angajații într-un loc de muncă abuziv

„Pe lângă evidenta dependență financiară de job, care e o realitate mai ales pentru persoane vulnerabile sau care lucrează pe posturi necalificate care îi fac relativ ușor de înlocuit, sunt cu siguranță câteva aspecte psihologice la care merită să ne gândim”, a explicat psihologul.
Dependența indusă prin abuz este unul dintre ele. Aceasta se manifestă prin critică constantă, abuz verbal, încălcarea limitelor angajaților, controlul lor manifestat într-o manieră intruzivă. La sfârșitul zilei, angajații ajung să creadă că nu se pot descurca fără șefii lor și că au noroc că lucrează acolo, chiar dacă sunt încontinuu supuși violenței lor.

Soluții care să prevină anomaliile la locul de muncă

Pe de altă parte, mulți angajatori preferă să prevină burnout-ul prin adaptarea programului și sarcinilor la nevoile angajaților. Putem vorbi de nevoi concrete, precum odihna, bani pentru un stil de viață echilibrat, timp pentru a îndeplini celelalte roluri, nu doar cel de angajat, satisfacerea nevoii de validare, de apreciere sau de sens. Odată satisfăcute aceste nevoi normale ale angajaților, riscul de a pierde buni profesioniști sunt reduse considerabil.

Mai multe pe hotnews.ro

CITEȘTE ȘI: ACOMODARE EMOȚIONALĂ PENTRU LUCRĂTORII CARE AJUTĂ REFUGIAȚI UCRAINENI