Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

lipsa banilor români comportamente financiare
Categorie: Economic

• Românii se jenează de sărăcie, dar nu își modifică deloc comportamentele financiare.
• Circa 20% din familii au avut restanțe la plata facturilor, „situație cauzată, în principal, de situaţia financiară nesatisfăcătoare”, potrivit INS.
• Numărul familiilor care se descurcă mult mai greu cu banii decât în urmă cu un an a crescut.

Dacă ar apărea o urgență financiară (îmbolnăvire, deces) care ar presupune alocarea a peste 2000 de euro, peste 90% dintre români ar trebui să facă un împrumut pentru a o putea acoperi.

Situația nu diferă prea mult între persoanele fizice și micii antreprenori. „Știu cum este să trebuiască să jonglezi cu creditorii pentru a ți se permite să mai întârzii o lună cu plățile pentru că nici tu la rândul tău nu ți-ai încasat banii. Știu cum este să stai cu 1200 de lei în cont în timp ce aștept să intre banii facturați clienților. Și știu cum este să te consumi nopțile de întrebarea de unde dai salarii dacă nu ți-au intrat banii. Mai știu și cum este să fii nevoit să împrumuți bani de la rude sau prieteni pentru reparațiile urgente la mașină pentru că ai de făcut drumuri la clienți pe care nu-ți poți permite să-i pierzi! ”, spune Andrei Popescu, antreprenor.
În plus, mai adaugă el, deschid zilnic cu teamă cutia poștală, pentru că mi s-a mai întâmplat ca Fiscul să-i recalculeze unele datorii deja plătite, dar până să le demonstrez asta, mă pot trezi cu conturile blocate.

CITEȘTE ȘI: UNUL DIN DOI ROMÂNI NU ÎŞI PERMITE SĂ ECONOMISEASCĂ DIN CAUZA INFLAŢIEI

Pentru multe familii de români, a te lupta cu banii (cu lipsa lor mai exact) este o sursă de jenă, iar a păstra tăcerea pe această temă este singura formă de a păstra aparențele.
Cei mai mulți nu discută despre greutățile financiare, nici măcar cu cei mai apropiați prieteni.

Potrivit studiilor, comportamentul financiar al românilor nu se schimbă deloc, indiferent cât câștigpă. Familiile fac eforturi de la lună la lună, de la un salariu la altul pentru a supraviețui, dacă obțin câștiguri mai mari, și cheltuyielile cresc, iar dacă situația financiară scade, atunci încearcă să economisească dar nu au din ce. Deși sunt chetuite milioane de euro pentru educație financiară, nimeni nu o bagă în seamă sau o aplică.

Studiile arată că, atunci când oamenii primesc niște bani — un bonus, o moștenire, ș.a.— e mai probabil să cheltuiască acei bani decât să-i economisească.

Mulți dintre români trăiesc într-o stare mai mult sau mai puțin continuă de pericol financiar, arată datele din lucrarea INS. Poate fi numită fragilitate financiară, insecuritate financiară, dificultăți financiare, dar tot pericol financiar este.

Datele oferite de Statistică:

- În România avem circa 7.5 milioane de familii (gospodării). Jumătate au capul familiei fără un loc de muncă.
- Circa 20% din familii au avut restanțe la plata facturilor, „situație cauzată, în principal, de situaţia financiară nesatisfăcătoare”, potrivit INS.
- Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2022, cele mai frecvente cazuri au fost cele cu energia electrică (75,0%) şi cele cu întreţinerea locuinţei (68,1%). Restanțe cu plata chiriei au înregistrat 14,6% dintre locuințe.
- Fenomenul restanţelor în 2022 este mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii dependenți (20,7%), al gospodăriilor formate dintr-un părinte singur cu cel puțin un copil minor în întreținere (24,8%) şi al gospodăriilor formate din doi adulţi cu 3 sau mai mulţi copii minori în întreținere (33,3%): ponderea familiilor formate din doi adulţi cu 3 sau mai mulţi copii minori în întreținere și care au restanțe la plată a crescut cu aproape 10% față de anul 2021.
- Peste un sfert dintre familii (26,9%) au afirmat că au suportat cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielile curente, iar dacă se iau în considerare şi familiile care au declarat că suportă cu oarecare dificultate cheltuielile curente (46,2%), se observă că aproape trei sferturi din totalul gospodăriilor întâmpină astfel de dificultăți.
- Trei sferturi dintre persoanele de 16 ani și peste nu au participat la niciun eveniment cultural (cinema, spectacole live, obiective culturale sau spectacole sportive live).
- Deși opțiunile de citit s-au diversificat, în ultimele 12 luni, doar una din trei (4644 mii persoane) persoane de 16 ani și peste au declarat că au citit cărți.

Mai multe pe hotnews.ro

CITEȘTE ȘI: PESTE 2.000 DE ȘCOLI VOR FI TĂIATE DIN ȚINTELE ȘI JALOANELE PNRR

Back To Top