• Consiliul Fiscal al României a emis o notă prin care își exprimă opinia față de măsurile financiare asumate de Guvern.
• Potrivit CF, „în România avem „o negare a realității”, nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă reducere de venituri”.
• „Privind setul de măsuri fiscale, recent promulgate sub forma Legii nr. 296/2023, oricât ar fi de controversat, este un pas în direcția bună privind realizarea unui regim fiscal echitabil (...). Dar este cale lungă încă până la un deficit bugetar sub 3% din PIB în mod durabil”, transmite CF.
Consiliul Fiscal (CF) emite această Notă pornind de la modul în care Guvernul a decis să acționeze în vederea restrângerii cheltuielilor publice. Este de înțeles demersul de a restrânge cheltuieli, de a utiliza mai bine banul public, având în vedere dimensiunea deficitului bugetar care se conturează în 2023. Din evaluări ale Consiliului Fiscal, acest deficit, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge cca. 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acțiunilor de corecție; avem în vedere cheltuieli suplimentare privind salarii, asistență socială, dobânzi etc. față de cele proiectate și încasări inferioare celor din programarea bugetară. Întrucât măsuri de ordin fiscal nu pot avea efect semnificativ în intervalul rămas din 2023, numai limitarea cheltuielilor ar putea să mai diminueze deficitul, să îl aducă sub nivelul de 6% din PIB în metodologie cash, se arată în document.
În România avem „o negare a realității”, nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă reducere de venituri.
Iar corecția nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale și nefiscale; a crede că se poate obține ajustarea prin taxa prin inflație, în condițiile date, este o fantezie. CF a subliniat acest aspect în mod repetat.
Dacă s-ar colecta venituri fiscale mult mai bine ar fi un câștig extraordinar pentru consolidarea bugetară, dar progresul în această direcție este nesemnificativ până acum.
Eliminarea exceptărilor și regândirea regimului fiscal (apropos de microîntreprinderi și PFA, etc.) fac parte din lupta contra evaziunii și optimizărilor fiscale. S-a avansat încă puțin, timid, din acest punct de vedere – probabil și din cauza împotrivirii grupurilor de interese.
Plătim acum pentru nesăbuințe din trecutul îndepărtat și recent, lipsa de programare bugetară adecvată, inteligentă.
Există marea șansă a fondurilor europene, care nu trebuie să fie ratată. Și este bine ca Guvernul să facă în așa fel încât să se asigure cofinanțare, absorbție de resurse europene la un nivel cât mai înalt. Fondurile europene pot atenua impactul contracționist al corecției bugetare, ajută finanțarea deficitelor externe (este bine că deficitul de cont curent va scădea probabil în 2023 sub 7% din PB), stimulează reforme, ajută mult modernizarea infrastructurii, digitalizarea și tranziția la economia verde.
CF reiterează importanța unor analize de eficiență a cheltuielilor publice, așa-numite spending reviews, care să ajute consolidarea bugetară în ansamblu. În acest an trebuie să fie efectuate asemenea analize pe sănătate și educație (ele sunt prevăzute și în PNRR). CF consideră că ar trebui să fie făcută o analiză de eficiență pe funcționarea statului, a administrației publice centrale și locale.
Avem nevoie de construcții bugetare realiste, de crearea de spațiu fiscal, fiindcă șocurile viitoare (legate de schimbările climatice, tranziția energetică, nevoia de apărare într-un mediu internațional tot mai complicat, adesea ostil) vor pune presiuni mari pe buget. Este de repetat că reforma pensiilor și a salarizării pun presiune suplimentară pe bugetul public și, implicit, pe consolidarea bugetară.
Asistăm acum la adoptarea unei noi ordonanțe – ce vizează bugetul din anul 2023 – care este, în fapt, o rectificare. Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 90/2023, care privește limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni ale anului, exprimă îngrijorarea față de perspectiva de a depăși deficitul de anul trecut (care a fost de 5,7% în termeni cash, respectiv 6,3% în termeni ESA) în condițiile în care există angajamente ale Guvernului și ținte aferente procedurii de deficit excesiv.
Privind setul de măsuri fiscale, recent promulgate sub forma Legii nr. 296/2023, oricât ar fi de controversat, este un pas în direcția bună privind realizarea unui regim fiscal echitabil prin eliminarea de exceptări și portițe, combaterea evaziunii fiscale; el ar putea aduce venituri fiscale suplimentare între 0,9-1,4% din PIB în 2024. Dar este cale lungă încă până la un deficit bugetar sub 3% din PIB în mod durabil.
CF pledează pentru realism și prudență în construcțiile bugetare.
Mai multe pe hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: RINGIER ÎNCHIDE EDIȚIA TIPĂRITĂ A GAZETA SPORTURILOR. SCHIMBĂRI MAJORE ÎN CONDUCEREA REDACȚIEI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană