• De când a început calendaristic iarna, prețul gazelor pe piețele europene a tot scăzut.
• Indiferent de cât de mult scad prețurile de gaze și energie electrică pe piețele europene, România se află în topul celor mai mari prețuri contractuale din UE, iar autoritățile române intenționează să mențină schema de plafonare-compensare până în primăvara lui 2025.
• Premierul a cerut explicații ministrului Energiei și ANRE.
Potrivit datelor hub-ului de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna ianuarie au scăzut sub 40 euro/ MWh, la 37-38 euro/ MWh, cât erau și la începutul lunii octombrie. Analiștii spun că aceste scăderi arată o încredere mare a pieței într-o traversare confortabilă a iernii.
Nivelurile de stocare a gazelor sunt încă foarte ridicate, situându-se la 94% din capacitate, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. Mult peste așteptări, în condițiile în care statele UE mizau pe un grad de umplere a depozitelor de 90% la începutul lunii noiembrie.
În plus, prețurile sunt influențate și de o abundență de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate, arată Bloomberg. Importurile de gaze lichefiate în Europa vestică au crescut luna trecută la cel mai înalt nivel din luna mai, iar primele zile ale lunii decembrie arată că oferta robustă va continua în perioada următoare.
Temerile legate de penuria de gaze, atât în Europa, cât și în Asia, au dispărut, cererea industrială în Germania și China fiind scăzută.
În continuare este posibilă o tendință de scădere a prețurilor pe măsură ce iarna avansează. În prezent, prețurile sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din 2022, din perioada crizei energetice provocate de Rusia.
Statele europene au reușit să scape într-o uriașă proporție de dependența de gazele rusești, diversificând sursele de aprovizionare, crescând importurile de gaze lichefiate din SUA și Qatar.
În România, prețurile pentru gaze naturale rămân plafonate
Indiferent de ce se întâmplă pe piețele europene, de cât de mult scad prețurile de gaze și energie electrică, autoritățile române doresc să mențină schema de plafonare-compensare până în primăvara lui 2025. Guvernul nu intenționează să facă nicio analiză legată de prețuri, chiar dacă până acum, schema de plafonare-compensare s-a dovedit a fi păguboasă, în ciuda numeroaselor modificări legislative prin care a trecut.
Furnizorii, în special prin activitatea de trading, au avut în 2022 profituri enorme, statul a pompat multe miliarde de lei în aceștia, nu există niciun semnal de preț pe piață, anii următori fiind invăluiți într-o totală incertitudine, iar consumatorii nu beneficiază de cele mai mici prețuri, așa cum se întâmplă în Ungaria și Bulgaria, de exemplu. Dimpotrivă. În ceea ce privește prețurile contractuale, România se află în topul celor mai mari din UE, iar cu cele plafonate, undeva pe la mijlocul clasamentului.
Statul a plătit până acum 22,4 miliarde de lei furnizorilor, iar până în 2025 urmează multe alte miliarde.
Actualul nivel de plafonare din România a fost stabilit prin OUG 27/2022, când prețurile la energia electrică și gazele naturale erau foarte sus. Între timp, prețurile pe piețele europene au scăzut foarte mult, de trei ori la energia electrică și cu 90% la gaze.
Este neclar în România cât de justificate mai sunt actualele plafoane din România și este dificil de analizat acest aspect, în condțiile în care nu există o piață liberă și nici semnale de preț.
Producătorii români sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh. Acesta este prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. La consumatorul final casnic, prețul este plafonat de 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh, iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.
În acest context, premierul Marcel Ciolacu a cerut atât ministrului Energiei, Sebastian Burduja, cât și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să verifice furnizorii din România care cresc prețurile în România, în timp ce în Europa scad.
„Îi cer domnului ministru al energiei Sebastian Burduja să se uite cu atenție la ceea ce se întâmplă în privința prețului la gaze”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, vineri, la începutul ședinței de Guvern.
„Am văzut că au apărut situații de furnizori care au crescut nefundamentat prețurile, de vreme ce în toată Europa au scăzut. E drept că aceste majorări nu se resimt în facturile populației, unde există plafonare. Dar aceste firme vin apoi la stat ca să le decontăm noi diferența față de prețul plafonat. De aceea vă rog să verificați situația și sper ca și ANRE să se sesizeze”, a mai spus Ciolacu.
O analiză hotnews.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
