• Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale, și-a lansat miercuri, la sediul BNR, cartea „O istorie morală a politicilor monetare și fiscal”.
• „Aș sublinia câteva diferențe de abordare în generațiile vechi față de generațiile actuale. De exemplu, problema plății datoriilor. Aici trebuie să facem din nou un excurs istoric. În perioada dintre 1873 și 1914, era normal și firesc ca fiecare individ să trăiască exact în limitele plapumei sale proprii. Nu era acceptat traiul pe datorie. Individul dacă era datornic, mergea la închisoarea datornicilor și stătea acolo și presta munci până când plătea datoria”, a spus Valentin Lazea.
Valentin Lazea și-a lansat miercuri la sediul BNR cartea „O istorie morală a politicilor monetare și fiscal”, ar discursul introductiv i-a aparținut Guvernatorului Isărescu.
Pe „persoană juridică”, firma era supusă la „unlimited liability”, deci era pasibilă să plătească cu toată averea proprietarului. Dacă proprietarului nu-i ajungea averea, acesta mai făcea și închisoare, explică Lazea.
Cât privește Statele, acestea nu își concepeau bugetele cu deficit, așa cum se face acum, ci cu surplusuri bugetare. Singura excepție când se admiteau deficite bugetare era pe perioada războaielor, spune economistul șef. „Dar și atunci, odată războiul încheiat, următorii 20-30-40 de ani, se practicau surplusuri bugetare ca să reducă datoria publică contractată în timpul războiului”, explică Valentin Lazea.
A urmat o perioadă în care regulile s-au mai slăbit. Individul nu mai mergea la închisoare, firmele au devenit limited liability.
A urmat o perioadă intermediară cu etalonul aur-valută, când regulile s-au mai slăbit, individul nu mai mergea la închisoare, firmele au devenit limited liability.
„Iar acum, în perioada consumeristă pe care o traversăm, toate regulile legate de trai fără datorie s-au dus pe apa sâmbetei. Toată lumea vrea acum lucrurile ori, dacă le vrei acum nu le poți avea decât făcând datorie”, consideră autorul cărții.
„Statele au început să facă datorie pentru că indivizii, votanții, cu alte cuvinte, le-au împins în a face datorie. Păi, când vrei să crești pensii, iar tu nu ai venituri suficiente la buget, de unde le crești? Le crești făcând datorie. Deci eu n-aș zice că Statele sunt cele risipitoare și indivizii se iau după ele. Din contră, indivizii obișnuiți cu gratificare instantanee, cu traiul pe datorie, cu sentimentul de îndreptățire le cer statelor și guvernanților să le ofere un mod de viață bazat pe datorie”, mai crede Valentin Lazea.
Atitudinea față de muncă și față de învățătură analizată de Valentin Lazea
„Haideți să vedem de ce a crescut numărul celor care nu învață sau care nu vor să învețe în ultimii 150 de ani. Că n-a fost tot timpul așa. În prima perioadă, cea burgheză, în afară de burghezia care a avansat prin merite proprii sau meritocratic, ca să zic așa, persistau anumite elemente din traiul aristocratic, adică a privilegiului moștenit fără niciun merit”, explică economistul șef al Băncii Naționale.
„În perioada respectivă, cum scrie și Picketty în cartea lui "Capitalul secolului 21", avea sens pentru un tânăr rațional să se căsătorească cu o tânără bogată dintr-o familie bogată pentru că ar fi câștigat mai mulți bani de pe urma acelei căsătorii mai mult decât dintr-o viață de muncă făcând o meserie oarecare.
Apoi a venit Primul Război Mondial, care distruge toate marile averi, nivelează sau elimină aristocrația și în momentul acela totul se resetează. Din momentul acela, munca devine creatoare de bogăție și de valoare și oamenii știu că pornesc toți de pe picior de egalitate. Și doar cel care va munci mai mult va ajunge mai departe. Ceea ce a crescut în primul rând rolul învățăturii. Pentru că nimeni nu voia să muncească în fabrici, uzine sau în mine. Așa că lumea a început să pună mâna pe carte și să învețe, astfel încât într-adevăr, între 1905 și 1990, IQ-ul a crescut pe tot globul.
După care vine perioada de acum consumeristă, când să tipăresc bani în neștire, când poți să câștigi bani pur și simplu aplecându-te pe stradă sau îmbrăcând niște haine și arătându-le la niște puștoaice”, a ma declarat el pentru Hotnews.
Atitudinea față de crizele economice
„O să citiți în carte atitudinea față de crizele economice. Înainte erau acceptate și suișurile și coborâșurile. Acuma coborâșurile nu sunt acceptate de niciun fel, iar suișurile care se îndepărtează de la echilibru sunt și mai stimulate cu politici prociclice”, mai explică Valentin Lazea.
Mai multe pe hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: CRIZA DEȘEURILOR. VITALIA REFUZĂ DIN NOU SĂ PRIMEASCĂ, LA RAMPĂ, MAȘINILE OPERATORULUI DE SALUBRITATE UWS
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
