• Numărul locurilor de muncă vacante a fost 34.300 în ultimele 3 luni ale anului trecut, în scădere cu aproape 6000 față de trimestrul anterior, a transmis miercuri Statistica.
• Sectorul bugetar a însumat aproape un sfert din numărul total al locurilor de muncă vacante.
Din totalul locurilor de muncă vacante, 4.000 de posturi erau în administrația publică, 3.300 de joburi libere erau în sănătate și asistență socială, iar peste 1000 de joburi ne-ocupate erau în învățământ.
CITEȘTE ȘI: Joburi: Creşte semnificativ numărul candidaţilor tineri şi dispare sezonalitatea în recrutare
Numărul de locuri de muncă disponibile arată numărul de joburi libere ca urmare a locurilor de muncă nou create și a celor rămase libere ca urmare a plecării (prin demisie sau pensionare) celor care le ocupau.
Potrivit Biroului Internațional al Muncii, numărul șomerilor era de circa 450.000.
Pe sectoare de activitate, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie, administrația publică, respectiv activităţi de spectacole culturale.
Tendințele locurilor de muncă estimate pentru următorii ani
Pentru următorii 10 ani, prognozele CEDEFOP (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale) vorbesc despre 4,7 milioane de joburi care vor trebui ocupate, din care 706.000 de locuri de muncă noi și 4 milioane de locuri de muncă devenite libere ca urmare a demisiilor/pensionării angajaților.
În industrie, vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari și joburile din vânzări.
De asemenea, ocupațiile care nu necesită calificări înalte vor crește numeric, cu excepția muncitorilor din minerit, construcții și transport.
Va crește ceva mai lent și ponderea lucrătorilor calificați, de la 23% în 2022 la 27% în 2035.
Cota de piață a lucrătorilor cu calificare medie va crește ușor și ea de la 61% în 2022 la 65% în 2035. Față de media UE-27, România stă prost la capitolul joburi cu calificare înaltă și peste medie cu calificare medie.
Partea proastă e că locul de muncă neocupat nu se află neapărat în zona în care locuiesc șomerii și nici calificările cerute pentru postul liber nu corespund cu pregătirea celor care își caută de lucru
E drept, pentru circa două milioane de români distanța nu reprezintă un obstacol, așa că acceptă să facă naveta.
Circa o treime dintre ei lucrează în alt județ decât cel în care locuiesc, iar două treimi în altă localitate din județul în care stau.
În Ilfov, navetiștii reprezintă aproape 50% din totalul lucrătorilor, cel mai probabil aceștia venind la muncă în Capitală. Urmează județul Dâmbovița, unde navetiștii reprezintă peste 44% din populația ocupată, potrivit Statisticii. Giurgiu și Ialomița sunt următoarele „bazine” de navetiști.
Populația în vârstă de peste 65 de ani care va lucra în 2035 se va tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum, seniorii urmând să depășească pragul de 30%, confirmând procesul de îmbătrânire severă a țării. În urmă cu 30 de ani, ponderea lor abia ajungea la 13%, afirmă experții în piața muncii din România.
În total, în România au fost în ultimul trimestru din 2024 circa 34.000 de joburi neocupate sau, mai bine spus, neinteresante pentru localnici.
Mai multe pe Hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: Giggle, „un Tinder al joburilor”, își propune „să transforme radical piața muncii” din România
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
