• Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul acestui an, în diverse stadii - dizolvate, radiate, în insolvență sau cu activitatea suspendată.
• Este un record al ultimilor cinci ani, cele mai multe firme cu probleme fiind consemnate în București și județele Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov, arată o analiză Sierra Quadrant, dată vineri publicității.
Potrivit sursei citate, numărul firmelor dizolvate a ajuns la un nivel dublu față de cel din perioada crizei economice din 2008-2009.
„Economia a încetinit semnificativ în 2024, înregistrând o creștere de numai 0,9%, cea mai scăzută din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 - 0,6%). Inflația record din România, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte. Potrivit datelor statistice ale RECOM, analizate de Sierra Quadrant, pentru economia românească este cea mai proastă performanță din anii de după pandemie (2020)”, se arată într-un comunicat al companiei.
În anul coronavirus, când activitatea economică era puternic afectată de restricțiile impuse de virusul COVID-19, un număr de 93.706 firme se aflau în dificultate, cu 61.500 mai puține decât în anul 2024.
Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an, Registrul Comerțului raporta 3.762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% față de 2023.
Și numărul radierilor de firme a crescut anul trecut, cu 16,5% (83.012), iar cel al firmelor care și-au suspendat activitatea a avansat cu 14,5%, la 18.716 companii. De asemenea, numărul insolvențelor a crescut cu 9,38%, la 7.274 companii.
Conform analizei, cele mai multe firme dispărute din mediul economic sunt din sectoarele: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, urmate de activitățile profesionale, științifice și tehnice, sectorul construcțiilor și transport și depozitare.
La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în București și în județele Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov.
Scăderea semnificativă a vânzărilor în volum, pe fondul efectelor inflației, se află în prim-plan în aproape toate domeniile economice. Accentuarea blocajului financiar este, de asemenea, una dintre cauzele care au dus ca multe firme să înregistreze probleme financiare, afirmă consultanții Sierra Quadrant.
„În esență, economia continuă să resimtă din plin efectele inflației, creșterii costurilor operaționale și accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care știu să își adapteze expunerile financiare, volumul de activitate și mai ales cheltuielile operaționale”, este de părere Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat în comunicat.
Dincolo de efectele inflației, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creșterea taxelor și a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor și limitarea accesului la creditare.
„Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei și nu și-au restructurat activitatea, așa cum avertizam încă de acum 2 ani, de după pandemie. Au crezut că redeschiderea piețelor, după lockdown-ul pandemic, va genera un val de creștere economică fără precedent, s-au împrumutat, au deschis noi linii de business și au pariat greșit, din punct de vedere al planurilor de business. Așa s-a ajuns ca multe firme să își rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranța că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat așa cum anticipam, din ce în ce mai slab”, a adăugat el.
În opinia experților, de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice tind să se accentueze.
Potrivit estimărilor Sierra Quadrant, numărul firmelor cu probleme, în diverse stadii de radiere, insolvență, dizolvare sau suspendare a activității, va crește semnificativ în acest an, de la 155.000 spre 170.000 - 180.000 de companii. Motivele țin, în principal, de scăderea activității economice și de efectul noilor restricții privind activitatea microîntreprinderilor.
Mai multe pe Agerpres.ro
CITEȘTE ȘI: Piața muncii: Avem peste 34.000 de joburi neocupate și de peste zece ori mai mulți șomeri
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
