• Temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii și a capitalului, afectează producția agricolă, deteriorează starea de sănătate a populației și capitalul uman (abandon școlar, performanțe de învățare mai slabe) și pot genera instabilitate socială și migrație, arată Raportul Anual al BNR publicat vineri.
• Un nivel mai ridicat al temperaturii este corelat cu o creștere economică mai slabă.
Metodologia folosită în analiza BNR se bazează pe ecuații complicate, variabile de control (ocupare, NEET, acces la medici, precipitații) și variabila de interes – modificarea temperaturii. Sunt testate două eșantioane: 27 de țări europene și 11 țări din ECE, inclusiv România.
Calculele BNR arată că o creștere cu 1⁰ C a dinamicii temperaturii față de anul precedent este asociată cu o reducere a ritmului anual de creștere a PIB pe locuitor de aproximativ 0,4 puncte procentuale.
De asemenea, și un nivel mai ridicat al temperaturii este corelat cu o creștere economică mai slabă: o temperatură medie mai mare cu 1⁰ C este asociată cu o reducere a dinamicii PIB pe locuitor cu circa 0,6 puncte procentuale.
În timp ce variația numărului de zile de căldură extremă are un efect limitat asupra dinamicii PIB pe locuitor (-0,02 puncte procentuale pentru fiecare zi suplimentară), perioadele prelungite de căldură – de peste o lună – sunt asociate cu o încetinire mai vizibilă a creșterii economice, de aproximativ 0,5 puncte procentuale, arată datele BNR analizate de HotNews.
Impactul este semnificativ mai pronunțat în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, unde scăderea estimată ajunge la circa 2,2 puncte procentuale.
Principala concluzie a raportului BNR
România a înregistrat o creștere a temperaturii medii de 1,1°C între 2000–2004 și 2019–2023.
„Estimările indică, în general, o relație negativă între evoluția temperaturii și cea a PIB pe locuitor. Cele mai pronunțate efecte apar în cazul episoadelor prelungite de căldură extremă, definite ca perioade în care numărul zilelor cu temperaturi medii (zi-noapte) peste 25⁰ C depășește o lună pe an. În aceste situații, impactul negativ asupra creșterii economice este semnificativ, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, atât la nivel european, cât și în Europa Centrală și de Est”, mai arată autorii analizei.
CITEȘTE ȘI: Cod roșu de caniculă. Ministerul Sănătății cere activarea planurilor de măsuri la nivelul sistemului sanitar
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
