• Construcțiile, industria prelucrătoare și HoReCa sunt ramurile majore ale economiei cu cea mai mare rată de incidență a insolvențelor în primele patru luni ale anului.
• Numărul companiilor românești care au deschis procedura insolvenței a crescut cu 15,5% în primele patru luni din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ajungând la 2.524 de firme noi.
Acest val de insolvențe este concentrat într-un grup restrâns de ramuri. Cinci sectoare adună peste 73,5% din totalul dosarelor deschise la nivel național, în timp ce restul economiei rămâne relativ ferit de presiune, potrivit calculelor realizate de Termene Business Hub pe baza datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și din platforma Termene.ro.
Ierarhia depinde însă de unghi. La număr brut de dosare, comerțul domină detașat, susținut de baza sa uriașă de firme. Raportat la câte companii activează efectiv în fiecare ramură, în prim-plan trec construcțiile, sectorul cel mai expus din toată economia.
Sectoarele cu cele mai mari volume
Ceea ce a început ca o creștere abruptă de final de an, pe fondul corecțiilor bugetare și al contracției piețelor externe, s-a consolidat într-o tendință fermă în 2026.
Deteriorarea din ianuarie-aprilie 2026 continuă să fie sectorială, cu aceleași industrii mari care frânează, dar ritmul de intrare în procedura insolvenței este semnificativ mai mare.
Volumele brute arată că din totalul de 2.524 de proceduri deschise la nivel național, primele cinci sectoare cumulează peste 73,5%.
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul este sectorul care a dat cele mai multe insolvențe – 572. Urmează construcțiile (536), transport și depozitare (290), industria prelucrătoare (281) și HoReCa (177).
Pe de altă parte, un semnal cantitativ de alarmă vine dinspre agricultură, silvicultură și pescuit, sector care a generat 147 de dosare noi, aproape dublu (90,9%) față de perioada similară din 2025.
În același timp, sunt și câteva sectoare mai mici care au înregistrat creșteri procentuale mari: intermedieri financiare și asigurări (18 dosare, +157,1%), industria extractivă (9 dosare, +125%), tranzacții imobiliare (37 de dosare, +85%) și activități de spectacole, culturale și recreative (33 de dosare, +83,3%).
Presiunea pare să fi început să urce și pe verticală, dinspre firmele mici spre cele mari. O analiză Sierra Quadrant citată de Agerpres arată că 66 de companii cu active de peste 1 milion de euro au intrat în insolvență în primul trimestru, de peste 2,5 ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2025 (25). Acesta este un semn că deteriorarea nu mai este doar o chestiune de număr, ci și de anvergură a firmelor afectate.
Sectoarele cu cele mai mari riscuri de insolvențe
Dincolo de volumele absolute, presiunea economică se măsoară cel mai fidel prin rata de incidență sectorială. Raportarea numărului de insolvențe la totalul firmelor active din fiecare ramură de activitate arată cu exactitate unde este cel mai mare risc de a intra în incapacitate de plată.
La nivel național, primele patru luni din 2026 au generat o incidență medie de 1,44 de insolvențe la mia de companii. Dacă aplicăm calculul pe toate codurile CAEN, constatăm că cea mai mare rată de eșec o au industriile cu baze de raportare foarte mici.
Sectorul de administrație publică, apărare și asigurări sociale apare pe primul loc din cauza unui singur dosar raportat la o bază de doar 270 de entități, ceea ce duce la o rată de 3,7 insolvențe la mia de firme.
Urmează distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor, cu o rată de risc de 3,65 generată de 23 de insolvențe dintr-un total de 6.307 firme active.
Industria extractivă arată, de asemenea, o incidență mare, de 3,45 de insolvențe la mia de firme, în contextul a 9 dosare dintr-un total de 2.612 firme active.
Totuși, pentru ca analiza să fie relevantă la nivel macroeconomic, Termene Business Hub a eliminat aceste anomalii statistice aplicând un filtru de mărime – industrii majore, adică cele cu baze de peste 50.000 de companii active. După acest filtru, patru dintre aceste mari industrii depășesc media națională de risc.
Cea mai mare vulnerabilitate aparține sectorului de construcții, care se detașează cu 536 de insolvențe raportate la o bază de 173.028 de firme active. Domeniul înregistrează o incidență de 3,1 insolvențe la mia de companii, mai mult decât dublu față de media națională.
Topul sectoarelor cu risc crescut este completat de industria prelucrătoare, care atinge o rată de 2,31 la mia de firme (281 de dosare) și sectorul HoReCa, cu o rată de 2,13 la mia de firme (177 de dosare).
Și sectorul de transport și depozitare se poziționează deasupra mediei, cu o incidență de 1,73 la mia de firme (290 de dosare).
Comerțul, deși domină la volume brute, are o incidență de 1,38 de dosare la mia de firme, sub media națională, datorită bazei sale uriașe de 413.225 de firme.
Sub media națională de risc se află și serviciile administrative și suport, cu o incidență de 1,41, dar și agricultura, silvicultura și pescuitul, cu 1,1.
O criză de concentrare
Dincolo de presiunea simțită de mediul de business la nivel național, fenomenul pe care îl remarcăm în primele patru luni din 2026 este într-o mai mare măsură o criză de concentrare decât una generalizată.
Cinci sectoare adună peste 73,5% din totalul dosarelor, iar zece județe care dețin sub 18% din firmele active produc aproape 27% din insolvențe. Restul economiei rămâne, în ansamblu, mult mai puțin expus.
Riscul nu este distribuit uniform, ci se adâncește în câteva ramuri bine delimitate. Construcțiile, industria prelucrătoare, HoReCa și transportul depășesc media națională de incidență, iar comerțul, deși rămâne sub medie ca rată, generează cel mai mare volum brut de dosare.
Presiunea devine cu atât mai mare acolo unde aceste ramuri se suprapun cu județele vulnerabile de la nord-vestul țării. Mai mult, în interiorul acestor zone de presiune, dificultățile încep să urce și spre firmele mari, nu doar spre cele mici.
Pentru creditori, furnizori, dar și autorități, o concluzie importantă este legată de precauție și, mai ales, de prevenție. Acestea pot fi țintite pe combinația de ramuri și regiuni unde presiunea este deja vizibilă.
Totuși, în timp ce operatorii privați sunt obișnuiți să fie profilactici în perioadele mai dificile din economie, sprijinul din partea statului, perceput oricum insuficient, ar putea să fie și mai absent în contextul crizei politice care s-a suprapus pe criza economică.
Mai multe pe Termene.ro
Compania ploieșteană Termene.ro, platforma care oferă informaţii despre firmele din România, este cel mai important agregator de date din domeniul economic, o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, furnizor de informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de experiență profesională.
CITEȘTE ȘI: De la 1 iulie, crește pragul pentru insolvența personală
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
