• Rata de colectare pentru deșeurile de ambalaje de tip hârtie, plastic, sticlă și metal se situează, în România, la aproximativ 34%.
• Obiectiv setat pentru colectare este de 75%, iar pentru 2030 la 90%, a declarat, joi, la o conferință de specialitate, vicepreședinta Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), Indra Mihăilă.
Potrivit vicepreședintei Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), Indra Mihăilă, în momentul de față, pe întreg fluxul de deșeuri de ambalaje, indicatorii existenți în România nu sunt atinși.
„Suntem foarte departe. Ne uităm că, în momentul de față, avem o rată de capturare pentru deșeurile de ambalaje de tip hârtie, plastic, sticlă și metal undeva la 34%, cu un obiectiv setat de 75% și cumva o ambiție pentru 2030 să ajungem la 90%.
Ecartul este foarte mare și nu vedem în niciun fel în care putem avansa fără o aplecare foarte serioasă.
Mă bucur să aud că Planul Național de Gestionare a Deșeurilor devine mai ofertant în ceea ce privește partea de finanțare, pentru că, într-adevăr, sortarea este o problemă majoră în momentul de față. Suntem undeva în analele istoriei pe ceea ce înseamnă cum se face sortarea într-o țară civilizată. Nu cred că am ajuns la „civilizat” când ne uităm la cum se implementează în momentul de față aceste linii de sortare cu ofertare manuală înceată, departe de a scoate niște materiale calitative care ulterior să poată fi duse la reciclare, ca să putem vorbi apoi și de o creștere a indicatorului de reciclabilitate în România. Deci, investițiile sunt iarăși o componentă foarte importantă”, a explicat vicepreședinta ARAM, citată de Agerpres.
În opinia acesteia, investițiile se pot face din fonduri nerambursabile, fie că sunt parteneriate public-private sau exclusiv private.
Directorul general al RER Grup REBU, Alexandru Nine, a subliniat că legislația din România, pe salubritate, este „extrem de stufoasă” și nu este aplicată sau, uneori, aplicabilă.
„Nu știu dacă în ultima vreme noi mai scriem legi în România sau toate sunt scrise undeva pe la Bruxelles sau prin vestul Europei. Mă uitam la un element important: ei deja se gândesc la spațiul rămas într-o cutie de carton, să-l reducă, să-l eficientizeze, ceea ce înseamnă că au o bază. Noi, în continuare, vorbim de colectare selectivă a deșeurilor, de primar, de voturi. Legile sunt făcute de multe ori din birou (...) România are o legislație extrem de stufoasă, cel puțin din punct de vedere al salubrității, care nu este aplicată și uneori nu este aplicabilă. Asta este o problemă. Să mai vorbim de nivelul de automatizare. Da, există o lipsă a automatizării, pentru că există analize pe care le facem și noi. Spre exemplu, ne-am gândit să punem niște brațe robotice antrenate cu AI pentru a identifica deșeul, însă costă 400.000 de euro un singur braț”, a punctat Nine.
Conform datelor prezentate joi, în industria de salubritate din România, datoriile restante la stat, acumulate de către operatorii de salubritate, au ajuns la 1,44 miliarde de lei, dintr-un profit net de patru miliarde de lei, toate acestea bazate pe o forță de muncă de 16.000 de persoane.
Afirmațiile au fost lansate joi, la o conferință Pria Events, ce a avut ca temă implementarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD 2025-2030), schimbare impusă de noul Regulament European privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje (PPWR).
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
