Barometrul datoriilor 2026: Trei din patru români nu fac faţă unor cheltuieli neprevăzute

baromatrul datoriilor romani cheltuieli neprevazute
  • Șase din zece români economisesc lunar, dar trei din patru nu fac faţă unor cheltuieli neprevăzute în valoare de şase salarii, arată Barometrul datoriilor 2026.
  • În acelaşi timp, 12% dintre români au cel puţin o plată restantă, valoarea medie a restanţelor fiind de până la 4.200 de lei. 

„Aproape 6 din 10 români (57,9%) reuşesc să economisească într-o lună obişnuită. Totuși, acest comportament nu se traduce automat într-o rezervă suficientă pentru situaţii financiare majore. 73,1% dintre respondenţi spun că nu ar putea face faţă unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu şase salarii lunare. Datele studiului Barometrul datoriilor 2026 arată că economisirea rămâne un comportament prezent în gospodăriile din România. Însă, capacitatea de a construi o plasă de siguranţă financiară diferă semnificativ în funcţie de venit, educaţie, vârstă şi regiune”, arată, marţi, KRUK, într-un comunicat de presă.

În rândul celor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei. Media a crescut de la aproximativ 1.900 lei în 2025 la 2.200 lei în 2026. În acelaşi timp, 31,1% au economii care le-ar acoperi cheltuielile pentru cel puţin şase luni, potrivit realizatorilor studiului.

Tinerii, persoanele cu studii superioare, economii peste medie

Ponderea celor care economisesc într-o lună obişnuită rămâne constantă, în jurul valorii de 58%, însă există diferenţe semnificative între categoriile de populaţie. Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare (73,1%) spun că economisesc lunar. În Bucureşti-Ilfov procentul ajunge la 68,6%. Tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani economisesc într-o proporţie de 68,1%, în timp ce în mediul urban ponderea este de 61%.

Numerarul rămâne principala formă de economisire, la 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.

A crescut numărul celor cu o situație financiară fragilă

Realizatorii studiului atrag atenţia că Indicele Sustenabilităţii Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 şi 56 în 2024.

„Ponderea persoanelor aflate într-o situaţie financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%. Proporţia celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%. Deşi 57,9% dintre respondenţi declară că în gospodăria lor se economiseşte într-o lună obişnuită, 73,1% spun că nu ar putea face faţă unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu şase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar avea resursele necesare pentru un asemenea eveniment”, se menţionează în comunicat.

Cei mai vulnerabili în fața unor cheltuieli neprevăzute

Doar 20,5% dintre persoanele cu vârste între 56 şi 65 de ani ar putea acoperi o cheltuială echivalentă cu şase salarii, comparativ cu 26,9% la nivelul întregului eşantion.

„Lipsa resurselor financiare este principalul motiv pentru care o parte dintre români nu economisesc. 83% dintre cei care nu pun bani deoparte indică acest motiv. Instabilitatea economică este menţionată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%”, potrivit datelor incluse în studiu.

12% dintre români au restanţe

12% dintre respondenţi declară că au cel puţin o plată restantă, valoarea medie a restanţelor rămânând constantă în 2026 faţă de 2025, respectiv sub 4.200 de lei.

Cele mai mari valori medii ale restanţelor sunt înregistrate în cazul creditelor bancare şi IFN, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei. Urmează împrumuturile de la cunoştinţe, cu aproape 5.700 de lei. În acelaşi timp, restanţele la facturi şi servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 lei.

Educaţia financiară

Deşi 72% dintre respondenţi îşi evaluează nivelul de cunoştinţe financiare ca fiind ridicat, 70,3% consideră că au nevoie să îşi îmbunătăţească educaţia financiară.

Totodată, 31,2% declară că nu îşi planifică niciodată bugetul personal sau familial.

Priorităţile de cheltuieli

Utilităţile şi serviciile de bază (91,3%) şi alimentele (85,5%) rămân principalele priorităţi de cheltuieli pentru români. Sănătatea urcă de pe locul al patrulea pe locul al treilea, fiind menţionată de 75,4% dintre respondenţi. Serviciile precum abonamentele, transportul, educaţia şi timpul liber ajung pe locul al patrulea, cu 73,7%.

Plata datoriilor şi a restanţelor coboară de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menţionată de 71,6% dintre respondenţi. Plata creditelor ajunge pe locul al şaselea, cu 63,9%, după cum se menţionează în raport.

În acelaşi timp, 90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligaţia morală de a-şi plăti datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele cu restanţe, principalul motiv pentru care vor să îşi achite datoriile este că acest lucru este cinstit şi moral. În acelați timp, 26% spun că urmăresc să îşi recapete liniştea şi să reducă stresul, susţin realizatorii studiului.

Studiul Barometrul Datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar România pentru KRUK România, pe 1.002 respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.

CITEȘTE ȘI: Black Friday 2026. Bugete mai mari pentru cumpărături, în ciuda scumpirilor