Numită de curând directoare a Colegiului Mihail Cantacuzino din Sinaia, Lăcrămioara Cojoianu - profesoară de fizică pentru colegii ei de cancelarie - consilieră liberală pentru cei de la Inspectorat, n-a mai putut răbda rutina primelor douăzeci de zile în această funcţie şi şi-a făcut curaj pentru a trece la proiectele mari.
Ca orice femeie care, plictisându-se, recurge la infailibila terapie a mutatului mobilei prin casă, Lăcrămiora s-a apucat de mutat dulapuri, table, pupitre, scaune , galerii, coşuri de gunoi şi cuiere dintr-o clasă în alta.
După ce-a ispăşit această caznă pe care şi-a acordat-o ca să scape din ghearele neurasteniei, mulţumită de transformările de prim-prejur, fiziciana s-a hotărât să treacă la alt proiect: schimbatul porţilor de la unitatea de învăţământ.
Cel puţin, aşa ne-a scris un grup de adepţi ai amorului liber, îngrijoraţi că vor trebui să aştepte până la finalul orelor de curs pentru a-şi recupera pupilele pe care le meditează la oralitate ontologică transedentală în şpagat. Grupul corespondenţilor noştri lasă, totuşi, în finalul scrisorii, să se întrezărească o rază de speranţă.
Distinsima doamnă consilier Cojoianu s-a gândit să proiecteze porţile de la şcoală cu cabină pentru portar. Aşadar, nu va sta ea însăşi pe post de cerber. Or, cărui portar îi va mai arde de fişa postului - se gândesc prietenii noştri libertini - şi va rezista să nu-şi terfelească uniforma în nişte juisări de contrabandă, atunci când i se va ivi ocazia.