Deputatul de Prahova Laura Moagher sesizează, într-o declarație politică făcută la Parlament, pe tema evoluției României în special pe plan economic, că până și specialiștii pot avea dificultăți în înțelegerea unor aspecte mai complicate și face apel la o analiză mai atentă, urmată de o comunicare corectă și măsuri constructive.
În declarația "Lăsați România să se dezvolte", Laura Moagher arată că "prin introducerea unui element nou în recomandările specifice de ţara pentru România, şi anume «Avizul Consiliului privind Programul de Convergenţă pentru 2017», se recomandă ca «în 2017, să asigure conformitatea cu recomandarea Consiliului de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare astfel încât să se poate atinge obiectivul bugetar pe termen mediu.»".
Dar "România, pentru al doilea an consecutiv este declarată o ţară stabilă macroeconomic, având o creştere economică susţinută, o ţară care face eforturi considerabile pentru a îndeplini condiţiile de prudenţialitate negociate prin Pactul de Stabilitate şi Creştere. Fac referire aici la un deficit bugetar sub 3%, ponderea datoriei publice în PIB menţinută sub 60% şi un deficit structural 1%. Dacă condiţiile legate de deficitul bugetar şi ponderea datoriei publice sunt îndeplinite, singura condiţie neîndeplinită este deficitul structural sub 1%. Ce înseamnă acest lucru ? Exista recunoaşterea generală a experţilor în economie ca astfel de lucruri sunt greu de definit şi înţeles chiar şi de către cei către sunt de specialitate. Haideţi să ne aducem aminte că în acest fel s-a declanşat şi criza financiară din 2009, prin acceptarea pe piaţa de capital a unor instrumente derivate greu de explicat şi de înţeles".
Potrivit parlamentarului, "pentru românul mediu , acest lucru reprezintă un instrument care poate afecta prin constrângerile impuse, adică prin limitarea banilor pentru investiţii".
În intervenția să, Laura Moagher atrage atenția asupra unor rezultate importante obținute de țara noastră în primul trimestru, și anume "o creştere efectivă de 5,7%, faţă de estimarea Comisiei Europene de 4,4 %". În viziunea acesteia "şansa dezvoltării României, cu micşorarea inegalităţilor sociale, presupune până în 2020 depăşirea deficitului structural în jurul valorilor de 3 % în 2018, cu revenire la 2% în 2020, dar şi încadrarea sub pragul de 3% a deficitului bugetar (cheltuieli mai mari decât veniturile)".
Potrivit parlamentarului, "orice măsură impusă de către Comisia Europeană, precum avizul mai sus menţionat, care nu va fi explicată pe înţelesul tuturor, va avea ca efect scăderea încrederii oamenilor în politica economică şi în rezultatele economice pozitive înregistrate până la acest moment".