PMP a solicitat Birourilor Permanente Reunite convocarea unei şedinţe de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului pentru dezbaterea situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina, au anunţat, miercuri, liderii de grup din Senat şi Camera Deputaţilor.
Apelul lansat de Partidul Mişcarea Populară vine ca urmare a situaţiei recent create în Ucraina, prin adoptarea unei noi legi a Educaţiei, la 5 septembrie 2017, care, "prin articolul său 7, dă startul procesului de lichidare metodică și sistematică a învățământului în limbile popoarelor autohtone și de asimilare a minorităților naționale din Ucraina, implicit a minorităţii etnice reprezentată de români". "Prin adoptarea noii legi a educației, Rada Supremă a Ucrainei a trasat o linie a confruntării majorității ucrainene cu minoritățile naționale văzute drept captive ale statului ucrainean și amenință echilibrul interetnic fragil din diverse regiuni ale statului. Articolul 7 al legii ucrainene a educației generează un conflict juridic deosebit de grav cu prevederile documentelor internaționale (universale și europene) în materie de drepturi ale omului, minorități naționale și drepturi lingvistice și culturale, precum și cu prevederile Constituției Ucrainei și cele ale cadrului legislativ intern privind politicile lingvistice de stat și minoritățile naționale. El este nu doar anti-minoritar, ci și anti-ucrainean prin consecințele lui. Acest articol încalcă flagrant și angajamentele asumate de Ucraina prin Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina semnat la Constanța la 2 iunie 1997", se arată în comunicatul transmis de liderii PMP.
„Observăm un dezinteres total al autorităţilor de la Bucureşti faţă de cei peste 500.000 de români din Ucraina, care sunt suspuşi unui proces agresiv de deznaţionalizare naţională. Este inadmisibil ca statul român să nu reacţioneze la astfel de acţiuni care încalcă flagrant drepturile românilor la educaţie în limba maternă. De aceea, sper să avem o şedinţă de plen reunit cât mai curând pentru a transmite un semnal ferm statului vecin şi a determina, astfel, nepromulgarea legii de către preşedintele ucrainean", a declarat deputatul Eugen Tomac, lider al grupului parlamentar al PMP.
Potrivit sursei citate, Ucraina a suprimat în ultimul secol un număr maxim de școli cu limba română de predare. Astfel, în intervalul 1924-2017, administrația din Ucraina a lichidat 205 școli cu predare în limba română din cele 282 câte au existat istoric, în tot atâtea localități cu populație românească. În ultimii 93 de ani statul ucrainean sovietic sau post-sovietic a lichidat școlile cu predare în limba minorității române într-un ritm mediu de 2,2 școli anual. "În această situaţie deosebit de gravă, considerăm necesar ca România, ca stat model în domeniul relaţiilor interetnice la nivelul Uniunii Europene, să adopte o poziţie oficială prin care să insiste asupra nepromulgării legii educaţiei votate de Rada Supremă şi asupra aducerii ei în conformitate cu garanţiile constituţionale şi angajamentele internaţionale ale Ucrainei, în speţă cu cele cuprinse în Tratatul de bază dintre România şi Ucraina din 2 iunie 1997. În acest context, parlamentarii Partidului Mişcarea Populară consideră oportună, stimaţi membri ai Birourilor Permanente Reunite, şi vă adresează rugămintea de a vă prevala de prerogativele dumneavoastră legale şi de a convoca, în conformitate cu 32, alin (1), litera i) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, o şedinţă de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului pentru o dezbatere a situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina şi adoptarea unei Declaraţii oficiale a Parlamentului României pe marginea acestei situaţii. Sprijinul acordat Ucrainei de către România în parcursul european trebuie condiționat ferm de tratamentul civilizat și respectuos aplicat minorității naționale române la standarde europene, conform garanțiilor constituționale exprese și angajamentelor internaționale ale Kievului. România are obligația morală și constituțională să ceară nu doar menținerea instituțiilor de învățământ românești existente în Ucraina, ci și redeschiderea școlilor românești în toate localitățile cu populație românească în care asemenea școli au existat în ultimii 93 de ani. Statul ucrainean are obligația recunoașterii comunității românești drept popor autohton, de a-i asigura autonomia culturală garantată constituțional și de a păstra și dezvolta învățământul public în limba română", a mai transmis PMP, prin Eugen Tomac și Dorin Bădulescu, liderii de grup din Camera Deputaţilor, respectiv din Senatul României.