• Solstiţiul de iarnă este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, alături de echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă şi solstiţiul de vară.
• Conform tradiţiei populare se spune că în noaptea solstiţiului cerurile se deschid.
• În toate culturile vechi, momentul solstițiului este sărbătorit pentru a celebra victoria luminii.
Solstiţiul are semnificația de „soare nemişcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Conform tradiţiei populare, în noaptea solstiţiului de iarnă cerurile se deschid, iar toate dorinţele se împlinesc.
Pe 21 decembrie marcăm solstițiul de iarnă
Anul acesta, solstițiul de iarnă va avea loc la data de 21 decembrie, la ora 23.38, și va marca și cea mai scurtă zi din an, care va fi de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute. Soarele va răsări la 07.49 și va apune la 16.38.
21 decembrie este cea mai scurtă zi a anului 2022, iar timp de trei luni, până la echinocțiul de primăvară, durata de lumină începe să crească treptat până ce va deveni egală cu noaptea.
Ce semnificație are iarna astronomică
Solstițiul de iarnă marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică şi cea mai scurtă zi din an.
Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
La ce oră se întunecă în cea mai scurtă zi din an
La data solstițiului de iarnă, pe 21 decembrie, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, arată Observatorul Astronomic Amiral Urseanu. Începând de la această dată, până la 21 iunie 2023, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Tradiţii şi obiceiuri ale românilor la solstițiul de iarnă
Conform folclorului românesc, pe 21 decembrie, în ziua solstițiului de iarnă, răul și binele se bat. Cerurile se deschid, dar la fel și străfundurile.
În noaptea solstițiului de iarnă, oamenii trebuie să gândească pozitiv și să-și îndrepte toate rugile către cer. Cei care vor gândi negativ pe toată durata zilei, vor avea parte de greutăți în tot anul 2023.
Tradiția mai spune că, pe 21 decembrie, oamenii urcau pe munte cu torțele aprinse pentru a întâmpina răsăritului soarelui, apoi se rugau și făceau petreceri în jurul focului, lucru care se mai păstrează în unele sate din România.
De asemenea, în trecut, de solstițiul de iarnă oamenii sacrificau animale. Această practică a fost ulterior înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui stejar sau brad, care era tăiat și apoi ars, titrează adevarul.ro.
Pe 21 decembrie, în ziua solstițiului de iarnă, nu este bine să fii singur, de aceea trebuie să ai grijă să ai pe cineva alături.
Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, în preajma producerii solstiţiului de iarnă, avem şi ultimul curent de meteori al anului, Urside, activ între 13 - 24 decembrie, şi a cărui perioadă maximă de manifestare (5-10 meteori pe oră) este, în acest an în noaptea de 21/22 decembrie, continuând până spre dimineaţă, potrivit calendarului astronomic al Organizaţiei Mondiale de Meteori (IMO - International Meteor Organization), titrează digi24.ro.
Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga, iar cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste.
Anul acesta, noaptea solstițiului este și noapte cu Lună nouă, ceea ce permite o serie de semnificații astrologice și practici ritualice tradiționale.
Solstițiul de iarnă în lume
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea scopul de a-l ajuta pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
CITEȘTE ȘI: Colinde și surprize pentru vârstnicii Centrului de bătrâni din Ploiești
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din anul 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel. Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.
În emisfera nordică, sabatul solstițiului de iarnă Yule, Yol sau Jól era sărbătorit în cea mai lungă noapte a anului, după care, soarele își reîncepe marea călătorie înapoi spre pământ. Există interpretări care spun că Yule este cea mai veche sărbătoare din lume, având în vedere că diverși tumuli funerari din Anglia sunt orientați cu tunelul de intrare spre punctul din care soarele poate intra cel mai bine, în amurgul solstițiului de iarnă, moment în care razele sale ating pietrele ce formează altarul interior, simbolizând renașterea naturii și a morților.
Originile sabatului de Yule
În emisfera nordică solstițiul de iarnă este sărbătorit de milenii. Populațiile nordului europei vedeau acest timp, ca un timp al sărbătoririi, urărilor și, după cum estă scris in Saga-urile islandice, un sabat al sacrificiilor. Tradițiile și obiceiurile legate de bușteanul Yule, decorarea bradului, sacrificiul diverselor animale și decorațiunile sunt toate de origine nordică.
În Scandinavia pre-Creștină, fiesta de Juul dura 12 zile celebrând renașterea soarelui, dând astfel naștere arderii butucului de Yule. Patronul Sabatului solstițiului de iarnă este Zeul Thor, zeu protector al Naturii, dar și stăpân al fulgerelor și maestru al războiului. Acestă adevărată sărbătoare a primilor pași ai renașterii Naturii și al sfârșitului de an calendaristic, stă sub semnul speranţei, a încrederii şi a hotărârii în reuşită. Elementul guvernant al acestui sabat este Focul, omagiat de către păgâni prin foc născut din lemn de stejar. În tradiţiile vechi, se trăgea din pădure un butuc gros din lemn de stejar trăsnit, până în locul în care urma să se ţină sărbătoarea. Petrecerea sabatului debuta odată cu aprinderea butucului şi ţinea până în momentul în care acesta era ars complet. Se considera că respectivul stejar a fost trăsnit în mod special de către Zeul Thor, pentru ca oamenii să înțeleagă că acela era copacul ales pentru a fi ars la Sabat. De-a lungul timpului această tradiţie s-a transformat, rămânând din ea doar obiceiul de a pregăti cu ocazia acestei sărbători produse de patiserie sub forma unui butuc, obţinute prin rularea aluatului (rulade, cozonaci, învârtite) şi ornamentate adecvat. Pe acestea se obişnuieşte să se aprindă lumânări, ce simbolizează arderea butucului, scrie rudyvonkronstadt.wixsite.com.
Saturnaliile romane
Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii. La romani, Saturnalia era un festival general al urărilor și al depravării ținut în preajma solstițiului de iarnă. Această sărbătoare dura o săptămână întreagă și era prilejuită de onorarea zeului Saturn, presupunând sacrificii animale, dăruirea de atenții, privilegii pentru sclavi și mese îmbelșugate. Sărbătoarea avea un puternic caracter agrar, dând onoruri unui zeu al agriculturii. Un cadou tipic de Saturnalii era o tablă sau instrument de scris, pahare și linguri, obiecte de îmbrăcăminte sau mâncare. Cetățenii își decorau casele cu fascii de grâne și agățau mici ornamente în copaci. Găști de colindători goi mergeau pe străzi urând și cântând, similar colindătorilor actuali.
CITEȘTE ȘI: Daniela Moraru ne invită la „Vis de călătorie”, în Galeria de Artă Ploiești
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
