Nu e părinte care să nu fi fost luat de val şi să nu țipe la copiii lui măcar o dată. Ce este de făcut pentru ca un părinte să renunţe la acest obicei sau măcar să îl rărească? Iată ce spun psihologii că ar trebui să faci.
Laudă faptele bune
Copiilor le place atenţia părinţilor.
Copiii primesc atenţie de la părinți şi atunci când sunt lăudaţi şi atunci când sunt certaţi. Iar Dacă ţipi la ei, deja le-ai acordat atenţie.
Dacă mai mult îi cerţi şi ţipi la ei decât să îi lauzi şi să le spui vorbe bune, ei vor continua să aibă – la nivel inconştient – un comportament negativ pentru ca tu să reacţionezi. Sporeşte numărul momentelor în care îi lauzi de fiecare dată când au făcut ceva bun.
Pune-te în locul lor înainte să țipi
Îți face plăcere când cineva ţipă la tine? Cu siguranţă nu! De ce ar duce la ceva bun pentru copilul tău faptul că ţipi la el? Atunci când ţipi la copil rişti să-i afectezi respectul de sine şi valoarea sinelui. Adu-ţi aminte cum te simţi când ţipă un superior la tine: insignifiant, jignit, jenat, rănit. Nu prea ai puterea să dai replica pentru că îţi este superior. Cam aşa e şi cu copiii.
O legătură afectivă puternică face disciplina mai uşoară
Copiilor le place foarte mult să fie alături de părinţi, să relaţioneze, să simtă afecţiune. Cu cât această legătură afectivă este mai puternică, cu atât mai mult respect va avea copilul faţă de părinţi, diminuându-se momentele de conflict dintre "cele două tabere". Potrivit statisticilor, copiii care sunt foarte ataşaţi de părinţii lor, având cu aceştia o relaţie trainică, echilibrată, bazată pe mult dialog, sunt mai docili şi acceptă mai uşor regulile stabilite de părinţi.
Alimentaţia sănătoasă şi somnul bun te ajută să nu mai ţipi
O masă sănătoasă şi odihna sunt bune atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Un copil care are o dietă echilibrată şi un program de somn stabil este mult mai docil. Gândiţi-vă: când este copilul cel mai agitat? Când îi este somn sau foame sau când este sub efectul unei alimentaţii nesănătoase - dulcele în cantitate mare generează agitaţie. În cazul părinţilor este la fel. Un părinte odihnit este mult mai calm decât unul obosit.
NIMENI nu e perfect!
Copiii au fost agitaţi toată ziua, tu eşti obosit şi ai încercat din răsputeri rămâi calm. Şi chiar ţiai reușit până la un moment dat când ai răbufnit. După ce te-ai calmat, iei copilul de o parte şi-i explici că Mami sau Tati nu au vrut să ţipe, însă este frustrant pentru ei atunci când copiii nu îi ascultă şi reacţionează astfel. Apoi roagă-l să se comporte mai bine data viitoare, aşa cum şi tu te vei strădui să nu mai ţipi. Cu toţii greşim, fie că este vorba de copii sau de adulţi.
