Categorie: Actual

dezbatere persoane dizabilitatriMarţi, la Sala Europa a Palatului Aministrativ, a avut loc conferinţa pe tema „Economia socială. Persoanele cu dizabilităţi îşi creează locuri de muncă". Concluzia participanţilor a fost unanimă: România are nevoie de o legislaţie privind economia socială, altfel persoanele cu dizabilităţi nu vor putea fi niciodată integrate pe piaţa muncii aşa cum ar trebui.

Organizată de Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova - Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului şi Fundaţia Estuar, întâlnirea a constituit ocazia, pentru participanţi, de a sublinia principalele probleme pe care le întâmpină persoanele cu handicap în demersurile de integrare pe piaţa muncii.

conferinta dizabilitati„Principalul mesaj pe care îl avem pentru persoanele cu dizabilităţi, după aceastăă întâlnire, este să înţeleagă faptul că se poate. Pot să muncească singure fără să fie angajate în altă parte, pot să-şi facă lucrul în jurul lor, să-şi creeze singure un loc de muncă în funcţie de abilităţile pe care le au. Ele au nevoie doar de ajutorul nostru pentru a înţelege că va exista o lege a economiei sociale cât de curând şi pot lucra în cooperativă, cu mai mulţi oameni care pot afce mai multe lucruri, dar care au un ţel comun. Când această lege va exista concret, vom avea în România persoane cu dizabilităţi care îşi conduc propria afacere, dar şi persoane cu dizabilităţi care, dacă înţeleg foarte bine conceptul, pot angaja persoane valide să muncească", ne-a declarat Iustina Radu, director executiv al Consiliului Naţional al al Dizabilităţii din România.

În prezent, în România, din cele 708.000 de persoane cu dizabilităţi, numai 29.000 sunt încadrate pe piaţa muncii, ceea ce reprezintă cu puţin peste 4% dintre ele care muncesc. Înj Prahova, situaţia este şi mai dificilă. Dintre cele 37.000 de persoane cu dizabilităţi, numai 1.055 lucrează, ceea ce înseamnă 2,8%.

„Dacă ghidurile legislative privind problematica persoanelor cu dizabilităţi vor fi scrise din spatele birourilor, ele nu vor corespunde nevoilor reale ale acestor oameni. Cele peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi din România trebuie să devină din problemă o resursă, nişte oameni normali care să devină contribuabili, care să plătească taxe şi impozite, care să fie integraţi în mecanismele sociale şi să-şi trăiască o viaţă firească", a declarat Corneliu Vişoianu, consilier al primului ministru.

Pe de altă parte, Adrian Izvoranu, preşedintele Institutului Român pentru Dezvoltare Sustenabilă, a atras atenţia că, în România, prevederile limitative ale actualei legislaţii, dar şi lipsa unei legi a economiei sociale menţin un blocaj asupra posibilităţilor pe care persoanele cu dizabilităţi le-ar putea avea pentru integrare în muncă şi în societate.
„Nu avem un concept, nu putem fundamenta pe un concept şi pe o lege politici fiscale, nu putem face politici nici măcar la nivelul Ministerului Muncii pentru că nu avem conceptul, nu avem această formă de economie terţiară, a treia formă de economie, aşa cum este definită peste tot, bazată pe proprietate privată, dar pe scop social. Am două mesaje: unul este adresat autorităţilor de toate rangurile, dar în special celor centrale: este nevoie de reglementare compatibilă cu legislaţia internaţională. Este nevoie ca economia socială să fie conceptualizată pentru a putea elabora politici, pentru a se putea adopta prevederi în Codul Fiscal, este nevoie ca economia socială să fie reglementată într-o lege specială. A doua cerinţă este nevoia de a revizui legislaţia prezentă. Un exemplu este abrogarea de urgenţă a articolului 95 din Legea 448/2006, care spune o aberaţie şi anume că veniturile realizate în centre prin munca persoanelor cu dizabilităţi se constituie ca venit la bugetul de stat. Între aşa ceva şi exploatarea persoanelor nu este nicio diferenţă. Nu poţi face asta legal, dar la noi aşa spune legea. Mai am un mesaj pentru organizaţiile persoanelor cu dizabilităţi pentru a schimba mentalitatea acestor persoane, să le transforme din consumatori în resursă, din persoane care nu au abilităţi, în persoane care au abilităţi mai puţine, ceea ce nu le face deloc necompatibile cu incluziunea socială. Iar dacă statul şi mediul privat nu le asigură suficiente locuri de muncă, nimeni nu trebuie să le optrească iniţiativa de a-şi crea singuri aceste locuri de muncă. Dar pentru aceasta este nevoia de legea care să le permită organizarea şi posibilitatea de a deveni profitabili şi demni în faţa societăţii", a declarat Adrian Izvoranu.

Prezent la conferinţă, Alteţa Sa Prinţul Mihai de Laufenburg, preşedintele de onoare al Fundaţiei Sociabilitate Simpatie Servire Salvare (SO.SI.SE.SA), a mărturisit că se implică în viaţa socială ajutând copiii şi persoanele cu dizabilităţi. „Copiii şi persoanele cu dizabilităţi nu trebuie consideraţi ca o problemă pentru societate, ci, dimpotrivă, o forţă economică cu un mare potenţial. În această direcţie sunt multe de făcut, însă fiecare pas contează", a declarat Alteţa Sa.

Situaţia din Prahova

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi-a declarat intenţia de a continua finanţarea centrelor pentru persoanele cu dizabilităţi.
„Niciodată bugetul judeţului Prahova nu a făcut economii la acest capitol. Noi aducem din bugetul propriu circa 200 de miliarde de lei vechi către această activitate, rectificările au fost poozitive, mărim şi capacitatea de deplasare a echipelor care verifică sau acordă grade de încadrare, printr-o nouă achiziţie – mai luăm o maşină pentru deplasarea echiplor pe teren. Cinci centre din judeţ, în care sunt internate persoane cu dizabilităţi, sunt în modernizare pe fonduri europene. S-au terminat lucrările la Mislea, se va termina şi cel de la Urlaţi, iar anul viitor vor fi terminate şi celelalte trei. La două centre - Mislea şi Pucheni - unde am avut teren, la rugămintea lor, am făcut nişte plantaţii de pomi de care persoanele au foarte mare grijă. Am fost sprijiniţi de Landul Bavaria din Germania şi de Spitalul pentru Persoane cu Dizabilităţi din Passau, de unde am primit echipamente moderne care ajută la deplasarea lor şi la diverse activităţi. De acum încolo, creşterea economică ne permite să sprijinim aceste activităţi, dar cadrul legislativ nu ne permite, motiv pentru care susţin această idee de a corecta la parametri europeni legislaţia pe care o avem", a declarat Mircea Cosma.

„La dezbaterile asupra proiectele pe fonduri europene până în 2020, voi prezenta refacerea atelierelor de artă tradiţională de la Mislea, pe care noi putem să o finanţăm chiar şi în aceste condiţii. Acolo a fost o mare tradiţie – deşi clădirile sunt dărâmate, noi am reabilitat tot ce s-a putut acolo, pe fonduri europene, am realizat acolo un centru ultramodern pe fonduri prorpii, dar a mai rămas partea asta de ateliere care, fiind şi monument istoric, am introdus-o pe program european să facem atelierele, mai ales că acei oameni cer mereu să facă ceva", a mai continuat preşedintele CJ Prahova.

În Prahova, există 22 de unităţi economice protejate, acreditate de Ministerul Muncii, care angajează persoane cu dizabilităţi. „Dintre acestea, şase au profil comercial, iar restul de producţie (cutii, artizanat, răchită, obiecte decorative) şi prestare de servicii (reparaţii aparatură IT şi tehnică de calcul)", a prezentat dr. Alexandru Băloi, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova. În curând, reprezentanţii Direcţiei vor demara un proiect de evaluare a abilităţilor tinerilor din centrele de plasament în vederea pregătirii şi intregrării lor pe piaţa muncii.

La conferinţă au mai participat preşedintele Consiliului Naţional al Dizabilităţii, Gabriela Scraba, prefectul judeţului, Marius Sersea, şi Iulian Aldea, director adjunct al Direcţiei de Protecţie a Persoanelor cu dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii, care au subliniat, la rândul lor, importanţa conceperii unei legislaţii conforme cu realitatea socială a persoanelor cu dizabilităţi, dar şi cu normele europene.

Dezbaterea a fost urmată de expoziţia de obiecte decorative a persoanelor cu handicap din Prahova, dar şi de spectacolul intitulat „Oameni aproape invizibili”, realizat de către persoane cu dizabilităţi din diferite asociaţii de profil din judeţ.

Back To Top