Dosarul „Fraudă la referendum", în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, rămâne la ICCJ, după ce judecătorii au respins atât cererea ca unii dintre inculpaţi să fie judecaţi de alte instanţe, cât şi solicitarea ca dosarul să fie retrimis la DNA, pentru refacerea urmăririi penale. Doi dintre inculpaţii în dosar au transmis, prin intermediul avocaţilor, că vor să îşi recunoască faptele comise în acest dosar.
Doi membi ai secţiilor de votare care au participat la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, au transmis prin intermediul avocaţilor că vor să îşi recunoască faptele comise în acest dosar, relatează Realitatea TV.
Cei doi au decis să apeleze la o prevedere legală ce le permite judecarea pe o procedură mai rapidă. De asemenea, în cazul condamnării, aceste persoane vor primi persoana minimă.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anunţat, vineri, deciziile în cazul unor cereri făcute la termenul din 6 decembrie 2013, în dosarul „Fraudă la referendum".
Instanţa s-a pronunţat pe o cerere făcută la termenul anterior de avocatul lui Liviu Dragnea, prin care solicita retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, întrucât procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoştinţă toate probele şi să facă cereri în apărare.
În acest context, instanţa a respins cererea formulată de avocatul lui Liviu Dragnea.
Judecătorii au respins şi cererea formulată la termenul anterior de avocaţii mai multor inculpaţi din dosar, privind disjungerea şi declinarea cauzei nou formate la instanţe inferioare, pe motiv că acuzaţiile aduse lor nu au nicio legătură cu cele ale vicepremierului Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, mai relatează sursa citată.
Instanţa a arătat în motivarea respingerii acestei cereri că linia anchetei procurorilor DNA, aşa cum reiese din rechizitoriu, a fost legată de faptul că ar fi existat un scop comun al comiterii faptelor de către toţi inculpaţii, aspect care este dovedit prin probele de la dosar, care nu au putut fi analizate în profunzime până la acest moment procesual.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul "Fradă la referendum", stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.
Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice, ieşind din sală.
Liviu Dragnea a afirmat, la ieşire, că nu îi cunoaşte pe inculpaţii care vor să îşi recunoască faptele.