Din 26 ianuarie au intrat în vigoare prevederile adoptate în cursul anului trecut, care modifică legea pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, respectiv legea privind organizarea și funcționarea Poliției Române.
Noile prevederi stabilesc un alt cadru în care polițiștii pot acționa pentru menținerea ordinii și siguranței publice. Concret, potrivit noilor reglementări, polițistul este îndreptățit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat. De asemenea, polițistul este îndreptățit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziție inofensivă, ce permite realizarea efectivă și în siguranță a acestui control.
"Prin poziție inofensivă se înțelege:
a) ținerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul;
b) depărtarea picioarelor;
c) adoptarea poziției șezut;
d) adoptarea poziției culcat;
e) altă poziție a corpului, care previne săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului și respectă demnitatea umană.
Solicitarea de a adopta o poziție inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana și să nu depășească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenției. Se interzice solicitarea adoptării poziției șezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilități și copiilor. Prin atac armat se înțelege atacul săvârșit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor", au explicat reprezentanții IGPR.
Conform legii, "se prezumă intenția săvârșirii unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliția, stai! - Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitărilor polițistului, referitoare la renunțarea temporară la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat", au mai detaliat Poliției Române.
Refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identităţii sale sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau a organelor de ordine publică, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, valoarea maximă fiind triplă față de cea prevăzută de legislația valabilă anterior.
Poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea unei persoane dacă aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta; descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii; aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat; există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia.
Polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul Poliției dacă nu s-a putut stabili pe loc identitatea acesteia ori există suspiciune că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice. De asemenea, persoana poate fi dusă la sediu când comportamentul, locul, momentul, circumstanțele ori obiectele aflate asupra acesteia creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală. O altă situație în care poate fi luată această măsură este cea în are acțiunile persoanei în cauză periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane sau ordinea publică.
În aceste situații, persoana "săltată" de polițiști are drept la a fi informată cu privire la motivele pentru care a fost condusă a sediul Poliției și la drepturile care-i revin, inclusiv de a contesta măsura, de a fi asistată de un avocat, de a fi asistată de un medic sau de a-i fi informată familia ori o altă persoană pe care o indică.
Foto ilustrație
