Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

cătălin predoiu
Categorie: Actual
  • Săptămâna trecută, la sediul Ministerului Justiției s-au desfășurat interviurile pentru funcțiile de Procuror General al PÎCCJ, Procuror Șef al DNA, respectiv Procuror Șef al DIICOT.
  • Ministrul Cătălin Predoiu a făcut publice, luni, propunerile pentru două dintre aceste funcții.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că Alex Florin Florența este propunerea pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ, iar Marius Ionuț Voineag cea pentru funcția de Procuror Șef DNA. Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor.

Citiți și: INTERVIURILE PENTRU SELECȚIA PROCURORILOR PENTRU NUMIREA PROCURORULUI GENERAL AL ROMÂNIEI A AVUT LOC. REZULTATELE VOR FI ANUNȚATE DE MINISTERUL JUSTIȚIEI

Interviurile au fost susținute de candidați în fața Comisiei constituite, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai CSM, INM și ASE și compusă din ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiţiei şi ceilalți membri ai Comisiei de interviu.

“În calitate de Ministru al Justiției, transmit pe această cale mulțumiri și felicitări tuturor candidaților, pentru responsabilitatea asumării candidaturilor și prestația profesională de înalt nivel tehnic, experiența, expertiza și prestanța demonstrate pe parcursul interviurilor, precum și pentru înaltul profesionalism al proiectelor de management și substanțialul conținut profesional al dosarelor de candidatură.

Aceste atribute au fost unanim constatate de toți membrii Comisiei de interviu, toți candidații ridicându-se la nivelul cerut de exigențele interviurilor, provocările funcțiilor pentru care au candidat și având capacitatea profesională de a le exercita cu succes.

Fiecare candidat în parte a demonstrat că Ministerul Public din România dispune de profesioniști și lideri remarcabili, care fac onoare nobilei profesii de procuror”, a transmis Predoiu.

Ministrul a subliniat că funcțiile pentru care au fost susținute interviurile fac parte din ”infrastructura” funcțională de vârf a Ministerului Public, un sistem care trebuie să funcționeze armonizat și coerent, inclusiv din perspectiva exercitării funcțiilor de procurori șefi de rang înalt, în beneficiul cetățenilor.

Acesta a arătat, într-un comunicat transmis luni, că “în analiza candidaturilor și formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date și documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum și calitățile și cunoștințele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care țin atât de cariera, experiența, expertiza, calitățile și caracteristicile profesionale, manageriale și psihologice personale ale candidaților, nevoile de perspectivă ale instituțiilor pentru care s-a candidat, precum și proiecțiile de funcționare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public.

Experiența și expertiza profesională, dosarele soluționate, rezultatele anterioare obținute pe parcursul carierei, au constituit criterii și argumente de prim rang luate în considerare. Funcția managerială de antrenare și mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct și recunoscute în activitatea de apărare a legislației și combatere a infracționalității.

Rezultatele obținute în exercitarea funcțiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fără a fi, însă, absolutizat. Fiecare mandat se desfășoară în contexte instituționale și având în față provocări sau obiective manageriale de etapă diferite, care țin de starea și nevoile instituției la fiecare stadiu de evoluție a acesteia. Privită exclusiv din perspectiva fiecărui candidat, în raport cu rezultatele obținute în funcțiile anterioare, o eventuală propunere poate constitui și implicit poate fi legitim privită de acesta, precum și de către public sau o parte a acestuia, drept o recompensă profesională sau un demers automat subînțeles. Fiecare lider instituțional care primește un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiționat tot ce ține de el pentru a obține maximum de performanță instituțională, paralel cu abordarea și rezolvarea fiecărei vulnerabilități sau slăbiciuni instituționale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituția pentru etapa următoare de evoluție și pentru provocările prezente, dar și viitoare.

Citiți și: CĂTĂLIN PREDOIU, LA BILANȚUL PARCHETULUI GENERAL: "NU EXISTĂ AUTORITATE FĂRĂ PÂRGHII ȘI NICI RĂSPUNDERE FĂRĂ ATRIBUȚII"

Propunerile trebuie însă privite pregnant din perspectiva proiecțiilor de funcționalitate și performanță, în mod necesar crescute etapă după etapă a fiecăreia dintre instituțiile pentru care se candidează, raportat la etapa prezentă și cele viitoare de dezvoltare instituțională”.

Ministrul consideră că “este esențială necesitatea pentru fiecare dintre unitățile de parchet de a fi conduse și reprezentate de un procuror a cărui competență și expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe și notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituției conduse, capacitatea de a explica și formula corect această misiune prin raportare în primă și ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera și potența o cultură instituțională a profesionalismului și legalității, care cunoaște resursele fiecărei instituții și cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacității instituționale și de sporire a eficienței instituției conduse, dispune de curajul și capacitatea de a moderniza și sofistica acțiunea acesteia, de a mobiliza și perfecționa colectivul de procurori, potrivit competențelor prezente și posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidență cu acțiunea instituțională, de riscurile prezente și de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerență de ansamblu a acțiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA și DIICOT.

Fiecare și toate dintre aceste coordonate și criterii esențiale enumerate exemplificativ, precum și altele, precum ar fi abilitățile de comunicare și capacitatea psihologică și coerența viziunii prin care să inspire, să coaguleze și să emuleze echipele, să proiecteze obiective și să atragă încrederea membrilor instituției în misiunea acesteia și a cetățenilor în acțiunea instituției au fost luate în considerare și cântărite în raport de cele demonstrate de candidați în cadrul întregii proceduri, dar și în cariera anterioară”.

Potrivit mesajului transmis de Cătălin Predoiu, la prezentarea propunerilor, fiecare dintre „trebuie privită prin sfera acestor criterii și deziderate enunțate, din perspectivă instituțională, nicidecum precum o simplă departajare punctuală raportată la interviuri între mai mulți profesioniști deja consacrați, cu atât mai puțin precum o invalidare profesională a candidaților neselectați, care sunt și vor rămâne la rândul lor, alături de cei nominalizați, procurori distinși prin înaltă valoare ai Ministerului Public”.

Back To Top