Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, a declarat marţi, că doreşte desfiinţarea direcţiilor de sănătate publică şi a caselor judeţene de asigurări de sănătate, menţionând şi că aceste instituţii sunt, „la nivel judeţean, nişte structuri comuniste, depăşite". Reprezentanţii sistemului medical au cerut explicaţii.
Ministrul Sănătăţii a precizat: „Direcţia de sănătate publică judeţeană e o structură comunistă, funcţionează de 65 de ani cred că am depăşit această etapă. Atribuţiile ei noi dorim să le modificăm în felul următor: o parte se duce la Consliul local, judeţean împreună cu oameni şi cheltuielile aferente din buget; o parte din atribuţii, pe linie epidemiologică, boli transmisible, o ducem la nivel de regiune, unde avem cele mai bune competenţe şi expertize. Vrem să întărim controlul astfel încât politicile publice şi banul public să fie verificate".
Nicolăescu a mai susţinut că „o parte dintre angajaţii acestor instituţii trece la Consiliul Judeţean cu atribuţii cu tot, o parte - personal de specialitate, medici, asistenţi - trece la spitale".
Potrivit ministrului, măsura desfiinţării direcţiilor de sănătate publică judeţene şi caselor de asiguări de sănătate publică judeţene va aduce economii la buget.
Trebuie pus ceva în loc
Foştii miniştri ai Sănătăţii au început să pună întrebări asupra acestei măsuri. „Proiectul privind reorganizarea caselor de asigurări de sănătate şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene este deocamdată la Ministerul Sănătăţii, nu a fost prezentat în Guvern şi nici nu a fost supus dezbaterii publice, fiind aşteptată o propunere concretă", a declarat consilierul guvernamental Vasile Cepoi, prezent şi el la evenimentul în cadrul căruia Nicolăescu şi-a declarat intenţia de a desfiinţa CAS-urile şi DSP-urile.
Vasile Cepoi a mai precizat că atribuţiile celor două tipuri de uinstituţii nu pot fi desfiinţate, drept urmare este nevoie de preluarea lor de către alte organisme. „Trebuie pus ceva în loc", a precizat Vasile Cepoi.
.
Vor fi probleme de finanţare a spitalelor
Fostul ministrul al sănătăţii, Cseke Attila a precizat că, „în mod cert nu se pot desfiinţa în câteva zile DSP-urile şi CJAS-urile. În lipsa unui proiect de act normativ şi în lipsa unei viziuni clare asupra modului în care vor fi preluate atribuţiile acestor instituţii la nivelul administraţiilor locale, judeţene sau regionale, desfiinţarea DSP-urilor şi a CAS-urilor nu va putea fi aplicată. „Dacă ar fi vorba numai despre predarea unor atribuţii de acum ale DSP-urilor şi CAS-urilor către consiliile judeţene, ca o nouă etapă a descentralizării sistemului sanitar, eu aş fi de acord. Dar, din păcate, din ce a spus ministrul, înţeleg că unele atribuţii se transferă la judeţe, iar altele vor trece la nivel regional. Or, dacă este aşa, eu sunt total împotrivă! (...) Gândiţi-vă ce se va întâmpla dacă cele două mari spitale din Bihor (Municipal şi Judeţean - n.r.) trecute la Primărie, vor trebui să-şi negocieze finanţarea la Cluj. Şi aşa le este greu, că negociază la Oradea. Dar gândiţi-vă ce se va întâmpla la Cluj, unde există şi acolo spitale destule, şi unde nu-i sigur că nevoile din Bihor vor fi prioritare (...) Gândiţi-vă ce se va întâmpla dacă cele câteva sute de medici de familie vor trebui să meargă la Cluj sau asiguraţii, care până acum puteau să vină la Oradea, vor trebui să meargă la Cluj", a declarat Cseke, citat de Mediafax. „Eu cred că aceste propuneri pot genera birocraţie şi probleme de tot felul şi de aceea sunt total împotrivă", a mai adăugat fostul ministru.
Întâi regionalizarea, apoi reorganizarea
Reprezentanţii Federaţiei Sindicale Sanitas au declarat că au solicitat Ministerului Sănătăţii o întâlnire urgentă la care să fie oferite clarificări.
„Sunt o mulţime de lucruri care trebuie lămurite, înainte de a lua o asemenea decizie. În primul rând, considerăm că ar fi trebuit stabilită regionalizarea, astfel încât să se ştie clar structura administrativă a acestor regiuni. Pe de altă parte, preluarea personalului de către spitalele cu deficit de personal este o altă problemă. În spitalele care au atâtea lipsuri şi în care numărul de posturi este limitat, este nevoie de asistenţi generalişti, care să lucreze concret cu pacientul, nu asistenţi igienişti care au cu totul alte atribuţii şi pentru care există doar un număr foarte mic de posturi. Mai mult, această declaraţie vine ciar în perioada în care casele de Asigurări se pregătesc să încheie contracte cu spitalele. Cred că ministrul Sănătăţii ar fi trebuit să se consulte mai mult cu specialiştii consilieri din jurul său", ne-a declarat Luminiţa Gologan, preşedintele Sanitas Prahova.
„Ştim că face parte din planul de reorganizare teritorială, dar avem promisiunea domnului ministru că toată această reformă se va face şi cu consultarea Federaţiei Sanitas, federaţie care are membri de sindicat în această instituţie, în sensul de a ne proteja membrii de sindicat, de a avea locurile de muncă asigurate, cu toate drepturile prevăzute în contractele colective de muncă aplicabile, iar economiile obţinute prin reorganizare să fie redistribuite în sistem. Altfel spus, banii să nu se ducă în altă parte", a spus Sepi pentru Mediafax.
Nu e rea ideea, dar trebuie făcută cu cap
În timp ce angajaţii celor două tipuri de instituţii coordonatoare ale sistemului de sănătate în judeţe se tem pentru locurile lor de muncă, pacienţii au şi ei o părere asupra acestor schimbări.
„Şi au am impresia că CAS mănâncă banii aiurea şi pune oamenii de drumuri degeaba. Omul de rând nu prea are nevoie de serviciile Casei de Asigurări decât atunci când este nevoit să plătească acele contribuţii şi pentru adeverinţe de asigurat de care sistemul se poate lipsi, având în vedere că ar trebui ca medicii să aibă modalităţi online de verificare a calităţii de asigurat a bolnavului. Pe de altă parte, cu DSP-urile este altă problemă, pentru că acolo ei au inspectori care trebuie să controleze ce se întâmplă în spitale, care trebuie să emită autorizaţii sanitare de funcţionare pentru diverse firme", ne-a declarat Mihai Neacşu, din Ploieşti.
„Cred că desfiinţarea CAS-urilor ar distruge un sistem întreg de relaţii şi pile în care se fac jocurile pentru bani în Sănătate. DSP-ul, însă, cred că ar trebui menţinut pentru că spitalele noastre sunt jalnice şi lipsite de posibilităţi, iar regionalizarea asta va împiedica inspectorii să le verifice cu mai multă responsabilitate. Nu cred că un inspector DSP de la Ploieşti se va duce la Piteşti ca să vadă dacă într-un spital de acolo sunt bune condiţiile igienico-sanitare", ne-a spus Andreea Marcu, din Ploieşti.
