Categorie: Actual

ziua pamantuluiÎn fiecare an, pe 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului/ Earth Day. Apărută în Statele Unite ale Americii într-o perioadă în care a început să se vorbească din ce în ce mai des despre mediul înconjurător, Ziua Pământului este, astăzi, alături de Ora Pământului, cea mai amplă manifestare dedicată protejării planetei.

Ziua Pământului a fost proclamată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi interesul clasei politice faţă de mediu, un subiect ignorat. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 de milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri şi foarte tineri.

După două decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de persoane din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului 2013 într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorinţa de a milita pentru un viitor mai bun al planetei.

Ziua Pământului a avut un rol important în popularizarea problemelor de mediu. De altfel, a fost înfiinţată şi o organizaţie - Earth Day Organization, care are în prezent filiale în peste 170 de ţări.

În prezent, peste 500 de milioane de oameni din toată lumea sărbătoresc Ziua Pământului 2013, pe 22 aprilie, numeroase comunităţi organizând chiar o săptămână întreagă de manifestări dedicate mediului înconjurător.

Google a celebrat Ziua Pământului printr-un logo interactiv care prezintă succesiunea anotimpurilor şi tranziţia de la zi la noapte, creat pentru a exprima ideea de protecţie a mediului.

De Ziua Pământului, reprezentanţi ai NASA atrag atenţia supra gunoiului spaţial. Se estimează că există aproximativ 370.000 de bucăţi de „gunoi spaţial" pe orbita Pământului, dintre care peste 20.000 de obiecte suficient de mari pentru a fi detectate şi care ar putea provoca daune navetelor spaţiale şi sateliţilor.

Ziua Pământului în România

Vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat, recent, că România şi actualul Guvern trebuie să aibă o poziţie pragmatică în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist, în care să fie luaţi în calcul factorii de risc, dar şi posibilitatea ca ţara noastră să aibă de câştigat economic din utilizarea acestor resurse.

În premieră, o echipă românească a cartografiat pe GPS un nou traseu de escaladare a muntelui Ruwenzori – 5109 metri din Uganda. Gheţarul Stanley, parte importantă a vechiului traseu, a scăzut mai bine de 600 metri în ultimii 10 ani, fiind astăzi imposibil de escaladat. David Neacşu, liderul primei expediţii romaneşti pe Everest şi cinci membri ai Asociaţiei Oxigen au cartografiat pe GPS, în premieră, primul traseu de escaladare a muntelui Ruwenzori distrus de încălzirea globală, scrie greenly.ro.

Back To Top