Cel de-al doilea subiect extras pentru simularea la Limba şi literatura română a examenului de bacalaureat, pentru filiera de real şi cea tehnologică, cerea conceperea unui text argumentativ în care elevii să explice cum le influenţează şcoala limbajul. Deşi cei mai mulţi au fost de acord că profesorii încearcă să-i înveţe un limbaj de calitate, în Ploieşti, au existat şi elevi care s-au declarat, chiar în teza de la simulare, total nemulţumiţi de educaţia pe care o primesc.
Cu menţiunea că exemplele ne-au fost oferite de un cadru didactic sub protecţia anonimatului, îl vom cita în ceea ce priveşte tipurile de răspunsuri întâlnite în lucrările elevilor.
„Mulţi dintre elevi au preferat exemplele din viaţa cotidiană, dar fără a duce argumentul la bun sfârşit şi fără concluzii relevante. De exemplu, am avut elevi care au susţinut în teză că limbajul nu este important deoarece sistemul nostru de Educaţie este în colaps. Un alt elev a scris că, deşi profesorii încearcă să ne influenţeze să folosim un limbaj mai elevat, nu este de acord cu acest lucru deoarece, în realitate, se foloseşte limbajul de gaşcă, drept urmare elevii sunt influenţaţi mai mult de găştile de la şcoală decât de un profesor de limba română", ne-a spus cadrul didactic.
„Am întâlnit şi lucrări în care elevii spuneau că limbajul lor este foarte influenţat de internet şi au dat ca exemplu prescurtările în care scriu ei pe messenger, dar şi cuvintele din engleză preluate ca atare în limba română. Unii au spus că ei consideră şcoala un loc de întâlnire cu prietenii, nu un spaţiu pentru educaţie, drept urmare nu sunt foarte influenţaţi de şcoală. De asemenea, mi-a atras atenţia şi o lucrare în care elevul aprecia intenţia profesorilor de a-i îndruma către un limbaj de calitate, însă a recunoscut că, neutilizând cuvintele noi învăţate, cu timpul, le uită", ne-a mai dezvăluit profesorul.
„Problema cea mai mare este lipsa lecturii, care duce la imposibilitatea unui limbaj corect şi cursiv. Copiii ştiu asta, sunt conştienţi că nu au cum să se exprime la alt nivel, însă nu fac nimic pentru acest lucru. În lucrările lor am văzut că cea mai frecventă problemă este aceea că nu ştiu să construiască o frază corect până la capăt, se pierd în detalii şi uită să facă până şi acordurile dintre propoziţii", a încheiat cadrul diactic.
Voi ce părere aveţi?
