Categorie: Știri internaționale

"Puteţi să staţi aici, sunteti OK, o să vă iau şi pe dumneavoastră", îmi spuse vânzătoarea de culoare zâmbind, în timp ce încercam să mă mut la o altă casă, când am văzut că tocmai atârnase lângă casa de marcat semnul de ÎNCHIS. M-a servit politicos, am plătit şi am plecat.

 

Nobelul Americii 2009


Suntem în America anului 2009. Cu greu cineva ar crede că, în urmă cu doar 60 de ani, americanii de culoare erau separaţi de cei albi oriunde: în autobuze, restaurante, şcoli, cam peste tot, fiind consideraţi a fi o rasă inferioară, pentru simplul fapt că aveau culoarea pielii diferită. Nimic mai mult.
Am intrat în luna noiembrie. Celebrăm un an de când - pentru prima dată în istoria Americii - un om de culoare a fost ales preşedinte.
Statele Unite şi restul popoarelor civilizate erau, în urmă cu un an, puse la grea încercare. Erau oare America şi statele democrate pregătite să accepte o astfel de provocare?! O întrebare a cărui răspuns era greu de crezut că va fi unul pozitiv. Şi totuşi America a dovedit că se poate. Ba chiar mai mult, Barack Obama a primit de curând, spre surprinderea tuturor, Premiul Nobel pentru Pace.

 

Lampa cu ultraviolete


O astfel de întrebare şi-a pus-o şi John Howard Griffin când şi-a început celebrul său experiment, la sfârşitul anilor'50.
John Howard Griffin a fost un scriitor şi jurnalist de rasă albă, care trăia în sudul Statelor Unite. În 1959, acesta decide să facă un experiment în urma căruia descoperă pe propria-i piele cum este să fii tratat şi considerat cetăţean de rasă inferioară, doar pentru simplul fapt că ai culoarea pielii diferită. Cu ajutorul unor tratamente şi a unei lămpi cu ultraviolete, acesta îşi schimbă pigmentaţia pielii din alb în negru. Toate celelalte date personale decide să le păstreze neschimbate: numele, profesia, originea etc. El pleacă de lângă familia sa din Texas şi, timp de şase săptămâni, călătoreşte prin statele din sud, populate de negri - Louisiana, Mississippi, Alabama şi Georgia -, pentru a face acest experiment.
Ceea ce a început ca un simplu experiment a sfârşit prin a-i schimba complet viaţa lui Griffin.

 

Ciubucul lui Griffin


Lucruri şi fapte care probabil astăzi par normale sau chiar banale pentru noi, erau de neconceput la acea vreme. Cartea lui Griffin prezintă o multime de incidente, pe cât de banale pe atât de semnificative pentru viaţa de zi cu zi a unui om. Experienţele pe care scriitorul le trăieşte sunt şocante. Aproape peste noapte, din cauza culorii pielii, îi este interzis accesul în numeroase locuri până de curând frecventate fară probleme.
La un moment dat, aflat într-o staţie, o femeie mai în vârstă îi strigă poruncitor să vină să-i care bagajul. Acesta ezită pentru moment, dar imediat îşi intră in rolul de negru şi se conformează, primind câţiva cenţi ciubuc pentru munca prestată.

 

Coşmarul alb


Călătorind cu autobuzul, Griffin avea să asiate la o altă scenă. O femeie albă nu-şi găsea loc în sectorul pentru albi. Şoferul încearcă să-l forţeze, fără succes însă, pe unul dintre călătorii de culoare să-i cedeze locul femeii, chiar dacă locul de lângă negru era liber. Însă femeia albă nu dorea să se aşeze lângă un „colorat”.
Altă dată, J.H.G. întreabă unde poate să primească un pahar cu apă. Este îndrumat să caute câteva străzi mai departe, la o cafenea pentru negri, cu toate că în zonă erau şi alte restaurante.
Autorul deghizat relatează un alt incident petrecut tot într-un autobuz. Într-o staţie, şoferul le spunea celor care coboară să aibă grijă la trepte. Sfatul era bineînţeles adresat câtorva persoane albe care coborau. Acestea n-au schiţat niciun semn de mulţumire. O femeie de culoare, însă, aflată mai în spate, i-a mulţumit soferului la coborâre. A observat cum şoferul fierbea de ciudă.
Într-atât şi-a luat Griffin rolul în serios, încât a ajuns să aibă coşmaruri noaptea, visând că oameni albi îl înconjoară din toate părţile şi încearcă să-l ucidă.

 

De o parte şi de alta a barierei


Întreaga carte este presărată cu exemple despre modul în care cei de o altă culoare decât albă erau trataţi cu suspiciune sau dispreţ.
Spre sfârşitul experimentului, JHG întrerupe tratamentul cu medicamente şi încearcă să reintre în pielea omului alb, apoi, utilizând machiajul, îşi reintră în cea a personajului de culoare, fiind extrem de revoltat de modul cum era tratat şi privit în cele două lumi extrem de diferite, despărţite de barierele rasiale.
Coşmarul său nu se termină nici după ce se reântoarce acasă, unde, revenind la viaţa normală, începe să fie ameninţat, de data aceasta de către persoane reale din comunitatea unde trăia, care nu puteau fi de acord cu realităţile prezentate în cartea şi în articolele publicate de Griffin.
Notă. În urma apariţiei cărţii „Black like me”, în anii '60 s-a realizat un film cu acelaşi titlu inspirat din experienţele lui John Howard Griffin.

 

Back To Top