Categorie: Știri internaționale

Probabil vă mai amintiţi de Caritas şi înmulţirea miraculoasă a banilor la Cluj, pe la începutul anilor '90.
Bernard Madoff, newyorkezul de pe Wall Street, în vârstă de 70 de ani, este varianta americană a lui Ioan Stoica, creierul de atunci al Caritasului românesc, doar că într-o formă mai modernă.  

I-a tras ţeapă şi lui Steven Spielberg

Fost membru în comitetul de conducere de la Nasdaq, Madoff, proprietar al fondului de investiţii Bernard L. Madoff Investment Securities LLC, a fost acuzat că ar fi provocat pierderi de 50 de miliarde de dolari celor care au investit în compania sa. Printre investitori se numără Banca Royală a Scoţiei, Fundaţia Caritabilă Wunderkinder Foundation a regizorului de film Steven Spielberg sau HSBC Bank.

Escrocheriile „Ponzi”

Oricum, astfel de investiţii păguboase nu sunt o noutate în America.
Denumite "escrocherii Ponzi", acestea îşi trag denumirea de la Charles Ponzi, un imigrant italian care pe la 1920 a dat naştere în oraşul american Boston unui astfel de joc piramidal. Sub pretextul realizării unui profit din diferenţa de schimb valutar, acesta şi-a deschis o companie care emitea obligaţiuni de minim 10 dolari, cu scadenţa la trei luni şi o dobândă de 50%. Inclusiv poliţia se pare că ar fi închis ochii la afacerile făcute de compania lui Ponzi, până când un jurnalist de la Boston Post a pus sub semnul întrebării profiturile rezultate. În scurt timp, cei aproximativ 30.000 de investitori şi-au văzut investiţiile de peste 15 milioane de dolari spulberate. Într-un final, acesta a fost arestat şi condamnat la închisoare. Chiar dacă Ponzi nu a fost inventatorul acestui tip de infracţiuni, el ar fi perfecţionat metoda, rămânând peste timp ca personaj de referinţă.

”Recompensa” lăcomiei

Asemănarea între Caritasul lui Stoica şi firma de investiţii americană constă în faptul că ambele ofereau investitorilor câştiguri impresionante folosind aceeaşi formulă: primii investitori erau plătiţi din banii depuşi de ultimii investitori. Unul din secretele longevităţii acestui tip de investiţie a fost faptul că cei care câştigau continuau să reinvestească profiturile în companie.
Chiar dacă nu-i „recompensa” pe investitori, precum Caritasul românesc, la fiecare patru luni cu de opt ori suma investită, compania lui Madoff se pare că a oferit o dobândă destul de atractivă încât să atragă miliarde de dolari in investiţii.
După cum îmi declara omul de afaceri american Hal Taussig intr-un interviu publicat într-o ediţie precedentă a „Actualităţii prahovene”, cauza acestor pierderi este lăcomia oamenilor. În mod normal astfel de investiţii financiare sunt adresate unui anumit tip de investitori, destul de restrâns, oamenii cu foarte mulţi bani. Din păcate însă, goana după câştiguri rapide a atras şi investitori mai mici, printre care şi români, care au găsit tot felul de metode pentru a ajunge să investească şi ei în astfel de companii.

Brăţara electronică

Madoff a fost arestat în urmă cu două săptămâni şi apoi eliberat, pe capul lui fiind pusă o cauţiune de 10 milioane de dolari. Pentru că nu a reuşit să găsească cine să-i semneze această cauţiune, un judecător federal i-a dat ordin să poarte o brăţară electronică care să le permită autorităţilor să-i monitorizeze permanent locaţia şi i-a restricţionat programul, între 7 pm-9 am fiind obligat să nu părăsească domiciliul, un apartament de 7 milioane de dolari din centrul oraşului New York.

Ce-l aşteaptă pe Madoff

Cu toate că au existat suspiciuni încă din 1999 cu privire la afacerile derulate de firma lui Madoff, abia acum două săptămâni cei de la, U.S. Securities and Exchange Commission, agenţia guvernamentală care monitorizează, protejează şi reglementează astfel de investiţii, a început să-i investigheze serios afacerile.
Dacă va fi găsit vinovat, Madoff riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare şi minim 5 milioane de dolari amendă.

Back To Top