Rise Project dezvăluie, într-o anchetă publicată joi, cum rețeta financiară malteză i-a îmbogățit, miliaradrului Comănescu, imperiul offshore, în timp ce companiile din România sărăceau. Bilanțul întregii operațiuni s-ar putea traduce cu o pagubă de 30 de milioane de euro la bugetul statului, ca să nu mai vorbim despre foștii muncitori, lăsați fără lefuri.
La finalul lunii trecute, cinci foști colaboratori ai miliardarului au protestat în greva foamei, în fața sediului Grup Servicii Petrolier SA (GSP) din Constanța. Sunt o parte din armata de ingineri, marinari sau specialiști în construcții petroliere marine care au construit imperiul de sute de milioane de euro al magnatului Gabriel Comănescu. De zece luni își așteaptă, în zadar, salariile. "La un moment dat am ajuns să ne împrumutăm de la alții ca să muncim pentru firma asta", a povestit unul dintre protestatari.
Greva foamei este soluția care a funcționat în cazul unora. Pentru a evita scandalurile publice, compania le-a plătit cu țârâita salariile restante. Alții au făcut credite ca să pună mâncare pe masă.
Oamenii au construit magistrale de gaze sau au forat pe platformele de foraj petrolier ale miliardarului în întreaga lume. Ei nu au fost direct angajați de firmele lui Comănescu, ci au ajuns să lucreze pentru el după ce au fost recrutați și înscriși pe statele de plată ale unei firme offshore din Cipru. Mișcarea asta i-a lăsat fără vreo formă de protecție în relația cu angajatorul. "În offshore nu ți se permite sindicalizarea. Se aplică legislația internațională. Ca să deschidem un proces avem nevoie de avocați pe drept internațional, care costă foarte mult", a explicat unul dintre bărbați. Și-a continuat protestul cu speranța că imaginile și relatările presei îl vor determina pe Gabriel Comănescu să plătească salariile.
Între 5 și 20 mai 2016 GSP a avut conturile blocate. Comănescu a apelat la actualul ministru al finanțelor, Ionuț Mișa, care conducea direcția Mari Contribuabili din ANAF. Ionuț Mișa a ridicat sechestrul si a eșalonat datoria pe 30 de luni la o rată de 1 milion de euro. Astfel, ANAF a devenit proprietarul temporar al navei Neptun, evaluată la 37,5 milioane de euro. Pe 20 decembrie 2016, actualul ministru Mișa a constatat că Gabriel Comănescu nu s-a ținut de cuvânt și n-a plătit ratele, așa că a anulat înțelegerea inițială. Tot el a căzut însă la pace două zile mai târziu, când a semnat o nouă eșalonare a datoriilor și, în plus, a iertat compania de o altă datorie de peste 1 milion de euro.
Pentru că nu a fost de acord cu amenda fiscului, miliardarul Comănescu a apelat la instanță. Ecuația procesului este simplă: Comănescu spune că platformele sunt nave maritime și că nu trebuie să plătească TVA pentru tranzacție iar ANAF afirmă că nu sunt nave și susține contrariul în privința taxelor.
ANAF l-a amendat cu 30 de milioane de euro (TVA și penalități) pentru vânzarea platformelor în Malta; Comănescu s-a plâns că a fost sancționat pe nedrept pentru că legea e de partea lui. A invocat o prevedere fiscală care spune că atunci când o navă este vândută între două companii din Uniunea Europeană, tranzacția este scutită de TVA. Fiscul a arătat că platformele de foraj sunt parțial nave: sunt nave doar când se deplasează la locul unde forează.
În urmă cu două săptămâni a avut loc primul episod al duelului ANAF vs. Comănescu. În sala de judecată statul a fost reprezentat de un singur consilier juridic. O doamnă care și-a ținut documentele într-o plasă de plastic și avea textele de lege și documente subliniate cu cariocă verde fosforescent. A notat fiecare cuvânt al adversarilor și căuta mereu prin documentele păstrate într-un dosar cu șină.
De cealaltă parte, compania lui Gabriel Comănescu a fost apărată de trei avocați, fiecare este specializat pe o bucată din dreptul comercial și fiscalitate. "Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să ne spună ce înseamnă navigație", a declarat în pledoaria de deschidere unul dintre avocații companiei lui Comănescu. Avocatul a susținut că nimeni în Uniunea Europeană nu a stabilit sensul cuvântului navigație din perspectivă fiscală. Replica ANAF a venit rapid: "Navigația nu înseamnă să muți o platformă de foraj dintr-un punct în altul". Reprezentanta ANAF a explicat judecătorului că platformele de foraj ale lui Comănescu au ajuns pe mare plutind dar ele nu sunt vapoare: "Când ajung la locul de forare nici nu mai plutesc. Sunt supendate deasupra apei și forează".
Tot procesul a fost redus la o alegere simplă: dacă judecătorul decide că platformele de foraj navighează precum orice alt vapor, statul pierde cei 30 de milioane de euro.
Citiți detalii despre această anchetă pe riseproject.ro.