Categorie: Știri naționale

vot camera deputatilorCamera Deputaților a adoptat, luni seară, în calitate de for decizional, modificările aduse Codului de procedură penală de PSD, ALDE și UDMR.

Modificările au fost adoptate cu 175 de voturi ”pentru”, 78 de voturi ”împotrivă” și o abținere, după ce proiectul a fost dezbătut, pe repede-înainte, în comisia condusă de Florin Iordache și după ce toate amendamentele Opoziției au fost respinse. Mai trebuie menționat și că, pentru ca votul să fie dat aseară, conducerea Camerei Deputaților a decis, ad hoc, să schimbe și ziua de vot final, care potrivit Regulamentului, este miercurea.

În cadul dezbaterilor generale, liberalii au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională ceea ce au catalogat drept o "eroare" făcută de majoritatea parlamentară. “Acest proiect de lege este o cârdăşie a infractorilor politici pentru că aţi scăpat inclusiv infracţiunile de corupţie, de evaziune fiscală”, a declarat deputata PNL Raluca Turcan, în timp ce, de la USR, deputatul Stelian Ion a avertizat că "aceste modificări ne vor crea o stare de nesiguranță de a merge ziua în amiaza mare pe stradă".

“Nu ne putem salva pe rând, trebuie să ne salvăm toți odată! Să vânăm lupi și mistreți, nu cerbi. Pentru că lupii nu-i poți agăța pe pereți ca trofeu”, a explicat deputatul ALDE Varujan Vosganian. ”Ne-am săturat de abuzuri. Am spus asta în programul de guvernare, că vrem să punem capăt abuzurilor. trebuie să aducem odată și odată normalitatea în România”, a susținut, la rândul său, și deputatul PSD Florin Iordache.

Parlamentarii USR și PMP au protestat împotriva modalității rapide de adoptare a modificărilor aduse Codului de procedură. Toți deputații USR au purtat în timpul ședinței de plen tricouri cu mesajul ”Fără penali în funcțiile publice”.

Opoziția și asociațiile profesionale ale magistraților au criticat dur modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală, adoptat cu aproape o săptămână în urmă de Senat.

Printre noile prevederi se numără:

> înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu sintagma ”indicii temeinice”

> restrângerea modalităților și posibilităților de realizare a interceptărilor au fost drastic restrânse

> convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.

> probelele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor putea fi folosite în instanță

> durata urmăririi penale este redusă la un an, iar dacă în acest interval procurorii nu trimit dosarul în judecată, dosarul se clasează automat

> liberarea condiționată poate fi cerută din 6 în 6 luni, față de intervalul minim de un an valabil în prezent

> introducerea a de noi motive care pot fi invocate pentru revizuirea unei sentințe judecătorești definitive: neredactarea și / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluționarea dosarului, respectiv sancționarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă astfel a fost influențată decizia pronunțată > interzicerea, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele > instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi

> în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri și nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate. Excepție fac datele despre procedurile penale care se desfășoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii și aflării adevărului în cauză.

> acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice (prevedere în vigoare – presupunerea rezonabilă) că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia

> condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită din toate probele administrate(prevederea în vigoare – dincolo de orice îndoială rezonabilă).

> audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, între acestea intervenind un interval de 12 ore

> datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se șterg definitiv și nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziție. În cazul în care, pe parcursul percheziționării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție informatică și în legătură cu acele fapte sau persoane.

> în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin (1)

> se abrogă prevederile conform căreia nu pot fi atacate cu recurs în casație hotărârile pronunțate ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției

> revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei sau când un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză

> cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea acestuia

> cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui față de care s-a încetat procesul penal se poate face în termen de 3 luni.

> reprezintă privare nelegală de libertate orice măsură preventivă privativă de libertate dispusă într-o cauză în care persoana a fost achitată pentru orice motiv sau dacă la data dispunerii măsurii privării de libertate exista o cauză de încetare a procesului penal

> contestația împotriva executării hotărârii penale se poate  face, , printre altele, când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, inclusiv o lege penală mai favorabilă sau o decizie a Curții Constituționale referitoare la conținutul infracțiunii pe care s-a întemeiat hotărârea penală pronunțată.

Back To Top