• Au rămas doar două zile până pe data de 8 decembrie, moment în care, la Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI), se va decide soarta României privind cererea de aderare la Schengen.
• Austria a rămas singurul stat membru al Uniunii Europene care se opune intrării României și Bulgariei în Schengen, procedură care presupune un vot în unanimitate.
• Ce spun diplomații.
Cu două zile rămase până la Consiliul JAI, speranța românilor de a fi acceptați în Spațiul Schengen începe să scadă. Singura certitudine este decizia Austriei de a bloca aderarea României la Spațiul Schengen.
Analizele presei privind relațiile ruso-austriece arată că atitudinea celor pe care-i credeam prieteni apropiați și ne sunt parteneri în tot felul de afaceri nu este atât de surprinzătoare.
Chiar și cancelariile europene se întreabă de ce se opune Austria aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, mai ales că aceste state au îndeplinit toate criteriile solicitate, în schimb Austria susține aderarea Croației, aderare cu care inițial nu a fost de acord.
Una dintre teoriile care circulă în mediile politice este legată de influența uriașă pe care o are Rusia asupra sistemului politic și economic din Austria, o țară care, în mod interesant, nu este în NATO.
Unele opinii susțin că Austria se comportă după cum dictează Rusia, adică respingerea celor două state de la aderare ar crea o mare frustrare față de Uniunea Euopeană, după mai mult de zece ani de așteptare, ceea ce ar determina o atitudine anti europeană în rândul populației și al unor politicieni.
Pe de altă parte, relațiile diplomatice dintre Viena și Kremlin nu sunt deteriorate și nici cele economice. Cancelarul Austriei a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin după declanșarea invaziei din Ucraina, după care Karl Nehammer a anunțat și că Austria, care nu face parte din NATO, ca stat neutru, nu poate furniza arme Ucrainei. Mai mult, la fel ca Germania şi Ungaria, cancelarul Nehammer a refuzat să susţină impunerea de sancţiuni asupra importurilor de gaze ruseşti, argumentând că o astfel de măsură ar pereclita economia Austriei. Aceași cancelar a fost împotriva embargoului asupra gazului rusesc pe motiv că nu se poate renunța la gazul rusesc pentru că țările europene sunt dependente de el și împotriva suspendării vizelor pentru ruși.
Eforturile diplomaților românilor pentru acceptarea aderării în Spațiul Schengen sunt mari. Potrivit europarlamentarului Victor Negrescu, România trebuie să mențină subiectul Schengen pe ordinea de zi în Consiliul JAI și să preseze Austria să ne susțină, iar dacă nu va fi acceptată, diplomații noștri să mențină subiectul pe ordinea de zi și la reuniunea Consiliului European din 15-16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv, să ceară o dată decisivă când acest subiect ar urma să fie discutat diferit de celelalte țări și, în ultimă instanță, să apeleze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI, titrează gandul.ro.
Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, i-a adresat preşedintelui federal Alexander Van der Bellen o scrisoare referitoare la aderarea României la Spaţiul Schengen.
CITEȘTE ȘI: Sondaj Avangarde: 41% dintre români cred că România va fi admisă în spațiul Schengen
„Vă adresez un strigăt de ajutor”, a punctat Hurezeanu, care își începe scrisoare în felul următor: „Urmărim de câteva zile cu mare uimire repoziționarea surprinzătoare a guvernului federal cu privire la preconizata extindere a spațiului Schengen și, legat de acest subiect, anunțata opoziție față de planificata aderare a țării mele, România, recomandată pe baza unor argumente factuale și de Comisia Europeană și de Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene”.
„(…) Cu toții suntem rezidenți, actori și formatori ai acestui spațiu de valori care se articulează continuu de-a lungul Dunării, o axă a fluidității, a continuității și, în consecință, a unei conviețuiri prin interacțiune. Este o regiune întinsă care nu ar fi putut înflori fără existența unei comunități de valori exprimate printr-o comunicare bazată pe respect (…) Aderarea țării mele la spațiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la așteptarea întregii societăți românești, societate care s-a implicat profund în acest proces, și o confirmare a contribuției pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și a spațiului Schengen, căruia nu îi aparținem de jure”, mai scrie Emil Hurezeanu citat de gandul.ro.
Președintele României, Klaus Iohannis, participă, marți, la Summitul UE-Balcanii de Vest, unde se discută despre aderarea țării noastre la Spațiul Schengen, înainte ca acest subiect să fie dezbătut de Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI).
Mai multe pe gandul.ro
CITEȘTE ȘI: România în Schengen. Evaluare favorabilă, dar probleme de la Austria și secui
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
