• Patru candidați au concurat în ianuarie 2026 pentru funcția de președinte al ANI. Toți au picat.
• Instituția a rămas fără șef din iulie 2025 și nu are nici secretar general, dar propune extinderea declarației de avere, care să conțină și banii cash.
Deși a realizat un punctaj insuficient pentru funcția de președinte, Bogdan Sticlosu va conduce în continuare instituția din calitatea sa de vicepreședinte cu atribuții de președinte. Noul concurs va fi organizat peste cel puțin 3 luni, potrivit Snoop.ro.
Site-ul face o analiză a candidaților și a instituției care verifică declarațiile de avere și situațiile de incompatibilitate, după ce a publicat, în 2025, investigații despre averile mai multor parlamentari.
Concursul pentru șefia ANI
Legea prevede că un candidat care aspiră la funcția de președinte al Agenției de Integritate, poziție cu mandat de patru ani, trebuie să susțină o probă scrisă. Dacă obține minimum 70 de puncte la fiecare dintre cele trei subiecte susține un interviu în fața Consiliului Național de Integritate (CNI), în care trebuie să prezinte un plan de management.
În ultima etapă, CNI comunică Senatului validarea concursului și transmite propunerea de numire a candidaților care au obținut punctajul cel mai mare pentru funcția de președinte sau vicepreședinte.
Ultimul președinte al ANI a fost Florin Moise, al cărui mandat a fost între iunie 2021 și iunie 2025. Din vara anului trecut, instituția este condusă de vicepreședintele Bogdan Alexandru Sticlosu, fără să existe un președinte validat de Senat.
Sticlosu conduce ANI, dar a picat concursul de președinte
CNI a organizat pe 12 ianuarie 2026 examenul scris pentru funcția de președinte al ANI. Un alt concurs a fost amânat în toamna lui 2025, pentru că s-a contestat procedura de înscriere.
În ianuarie s-au prezentat trei candidați. Al patrulea s-a înscris la concurs, dar nu a susținut proba scrisă. Fiecare candidat a avut de rezolvat trei subiecte, fiecare subiect având un punctaj maxim de 100 de puncte. Nota finală s-a obținut din media celor trei subiecte.
Cel mai mare punctaj a fost de 61 de puncte, insuficient pentru promovare. Deși a obținut 88 de puncte la primul subiect, cu proba grilă, candidatul a luat 55 la subiectul numărul doi și 40 de puncte la ultimul subiect. Surse Snoop spun că rezultatul îi aparține vicepreședintelui ANI, Bogdan Alexandru Sticlosu, care conduce instituția în acest moment.
Snoop l-a contactat pe Bogdan Sticlosu (foto), vicepreședintele ANI a răspuns la telefon, dar nu a dorit să dea o declarație oficială despre concursul pe care l-a susținut.
Sticlosu a contestat rezultatele concursului din 12 ianuarie, iar pe 16 ianuarie a primit răspunsul. În urma contestației, punctajul i-a fost recalculat și a scăzut sub nota 6. Cu toate acestea, CNI a anunțat că Bogdan Sticlosu rămâne cu 61 de puncte. Indiferent de varianta luată în calcul – înainte sau după contestație – punctajul obținut nu atinge pragul minim de 70 de puncte necesar pentru promovare.
Deși a realizat un punctaj insuficient pentru funcția de președinte, Sticlosu va conduce în continuare instituția din calitatea sa de vicepreședinte cu atribuții de președinte, potrivit G4Media.
Fosta procuroare SIIJ a anchetat procurorii DNA după OUG 13, opera lui Liviu Dragnea și Florin Iordache
Concurentul cu numărul doi a obținut 57 de puncte. Punctajul la cele trei subiecte a fost: 92, 33 și 47. Practic, în afară de subiectul de tip grilă, unde a luat nota 9,3, la următoarele două subiecte notele au fost de 3 și 4.
Surse Snoop au precizat că nota aparține candidatei Adriana Claudia Pampu Romanescu. Contactată de Snoop, ea acuză CNI că a amânat cu o lună concursul.
„Mi se pare incredibil că s-a anunțat un concurs cu 45 de zile înainte și apoi s-a amânat. M-a șocat”, a declarat fosta procuroare pentru Snoop. Potrivit acesteia, există o diferență între tematica și bibliografia pentru concursul de președinte al ANI.
Ea a dat drept exemplu Regulamentul ANI, care era abrogat, deși apărea în bibliografie.
„La cele 25 de grile am făcut 23, am avut cel mai mare punctaj. Mi s-au părut foarte bine construite, nu erau ușoare, erau grile răsucite. La subiectul 2, a venit cu un studiu de caz pe legea 500 privind finanțele publice. Nu a arătat ca un subiect de sinteză, legea 500 era prezentă în bibliografie, nu și în tematică”, a spus Romanescu.
Punctează că legea ANI prevede că subiectele trebuiau să fie conform tematicii, nu bibliografiei. Ea a recunoscut că nu este o specialistă în finanțe publice și de aceea a luat un punctaj mai mic la subiectul doi. Prin modul în care a fost formulat subiectul, fosta procuroare Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a declarat că au fost avantajați candidații cu studii economice.
Despre subiectul trei, spune că „a scris mai mult decât era prevăzut în barem, dar baremul lăsa multe elemente subiective”.
„(…) Nu aveau fundament obiectiv, te gândeai doar dacă erai Mafalda”, a fost poziția lui Pampu-Romanescu.
Fosta procuroare a precizat că intenționează să concureze și la următorul concurs organizat de CNI pentru șefia ANI.
Pensionară din 2022, cu 28.000 de lei pe lună
Klaus Iohannis, fostul președinte al României, a semnat, pe 26 octombrie 2022, decretul privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a doamnei Adriana Claudia Pampu Romanescu, „în prezent inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare”.
Ea s-a pensionat de la 1 noiembrie 2022. Avea 47 de ani în acel moment.
În ultima declarație de avere, din noiembrie 2022, fosta procuroare de la Inspecția Judiciară a trecut că a avut venituri de peste 500.000 de lei. Pampu-Romanescu a spus pentru Snoop că a ieșit la pensie din cauza legilor justiției adoptate în Parlament și are o pensie de aproape 28.000 de lei pe lună.
Pampu Romanescu era director în Secția Specială de Investigarea Infracțiunilor din Justiție în 2022, înainte ca legile justiției să fie votate în Parlament.
„Mi-am dat demisia după ce s-au votat legile Justiției în Parlament. Experiența mea de 25 ani m-a determinat să văd că lucrurile se duc într-o direcție și am zis că am trăit independent, cu capul sus, și altfel nu vreau să trăiesc în justiție”, a spus Romanescu.
Ea nu a admis că ar fi fost intervenții politice în SIIJ în perioada lui Liviu Dragnea și a fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader. „Nu am știut dacă munca mea corectă nu este utilizată în alte scopuri. De aici nu mai era răspunderea mea. Și eu am criticat lucruri punctuale despre SIIJ, nu am fost adepta unei situații în care totul e perfect. Nu am simțit influența politicului asupra mea, personal”, a descris Pampu Romanescu situația din SIIJ din perspectiva sa.
În final, ea a declarat că ANI are nevoie de forță și imagine, iar toate declarațiile de avere ale demnitarilor trebuie să fie publice.
Soțul Adrianei Claudiu Pampu Romanescu a fost consilier personal al fostului primar al municipiului Brașov, Allen Coliban, conform bizbrasov.ro.
„Doi și-un sfert”, MAI, Muncă, director ANAF și candidat pentru șefia ANI
Cel mai mic punctaj de la concursul pentru șefia ANI îi aparține lui Valentin Claudiu Constantin, care a strâns doar 45 de puncte. Constantin este fost angajat al serviciului secret al Ministerului de Interne, cunoscut ca DGIPI sau „Doi și-un sfert”.
Conform CV-ului său, între noiembrie 2021 și mai 2023 a fost locțiitor șef Direcție Logistică în Direcția Generală de Protecție Internă (DGIPI).
Pentru o scurtă perioadă, între septembrie 2021 și noiembrie 2021, el a fost la Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Pozițiile ocupate de Constantin în ultimii 8 ani
„Am obținut 45 de puncte, nu am făcut contestație. Nu am fost suficient de pregătit. Toți am avut aceleași subiecte, asta e viața. Nu m-am calificat mai departe, dacă se va relua procedura de concurs, probabil mă voi reînscrie. Mi s-a părut destul de greu, într-adevăr”, a declarat Valentin Constantin pentru Snoop.
Fost angajat la DGIPI, candidatul pentru șefia ANI este în prezent director general adjunct la Relații Internaționale în ANAF, pe „PNRR și partea de digitalizare”.
Surse din administrație: „Se prezenta ca fiind în continuare de la Doi și-un sfert”
Anul trecut, Constantin a lucrat în Ministerul Muncii, în perioada mandatului Simonei Bucura Oprescu (PSD), după care a trecut pentru câteva zile și pe la ANI. Surse din administrație au dezvăluit pentru Snoop că l-au cunoscut „pe domnul de la DIPI care pretexta că are legătură în continuare cu serviciul secret al MAI”.
„Mi-am dat demisia din DGIPI în urmă cu trei ani din motive personale. Pe 15 mai 2023 am ieșit prin demisie, un membru al familiei a avut niște probleme de sănătate foarte grave și am considerat că este foarte important să mă ocup de familie. Până în aprilie 2025 am fost director onorific, neplătit, m-am ocupat de activitățile operaționale ale unei societăți, consultanță pe fonduri europene. La DGIPI am coordonat Direcția logistică, partea de PNRR și fonduri europene nerambursabile”, a spus Valentin Constantin pentru Snoop.
El susține că activitatea de la DGIPI și din MAI ar fi reprezentat un atu pentru ANI, nu o problemă. Constantin a precizat că nu a fost „lucrător operativ în DGIPI”, nu s-a ocupat de „culegerea de informații”.
„Ce am făcut eu în pozițiile respective a fost să coordonez activitatea și a Direcției Generale Anticorupție și a Direcției Audit și ca director general adjunct la Afaceri Europene. Dacă vă uitați în CV-ul meu, experiența internațională pe care o am eu, aproape 6 ani de misiuni în teatre de operațiuni. Am fost contractat de Uniunea Europeană de misiunea EULEX, e un alt nivel, nu te trimite statul român și atât la număr, așa cum se întâmplă cu Jandarmeria. În cazul meu, m-a selectat misiunea direct”, a afirmat Constantin.
Candidatul pentru șefia ANI a punctat că în misiunile de la ONU și UE a primit calificative foarte bune. „Am fost medaliat cu medalia Pro Pace ONU, am medalia UE de două ori”, este descrierea pe care și-a făcut-o candidatul care a obținut cel mai mic punctaj la concursul pentru șefia ANI.
Recunoaște însă că subiectele de la concurs l-au luat prin surprindere.
„Dacă v-ați uitat la subiecte, la ultimul subiect era două despre principiile enunțate în legea 361 privind avertizorii în interes public… Fondul legii îl cunosc, nu m-am gândit că îmi vor pica principiile. Greșeala mea. Pe viitor o să fiu mai atent și o să studiez și chestiunile acestea”, explică Valentin Constantin pentru Snoop.
Ia în calcul să concureze și la următorul concurs pentru șefia Agenției Naționale de Integritate, dar nu este „sută la sută sigur”. Susține că principala problemă pentru ANI o reprezintă finanțarea și lipsa de personal.
Președintele CNI: Vom organiza un nou concurs după Paște, nu vrem persoane parașutate politic
Concursul pentru ocuparea funcție de președinte al ANI este organizat de Consiliul Național de Integritate. Consiliul este aflat sub control parlamentar (n.r. – Senat) și este format din reprezentanți ai partidelor, câte un reprezentant de la ministerul Justiției și de Finanțe, de la asociațiile aleșilor locali și câte un reprezentant de la asociațiile magistraților, ONG-urilor și înalților funcționari publici, dar și funcționarilor publici.
Președintele CNI este Sergiu Țâra, iar mandatul său este de patru ani.
„ANI nu are președinte de la 1 iulie 2025. Are vicepreședintele care exercită atribuțiile de președinte. Vicepreședintele nu a obținut cele 70 de puncte. Pentru orice instituție care nu are conducere este o problemă, dar suntem la a doua procedură de concurs, pe prima am anulat-o”, descrie cadrul legal.
Țâra a declarat că un nou concurs se va organiza peste 4 luni.
„Va fi, probabil, după Paște. Nu vrem să mai intrăm cu procedura de concurs de sărbători. ANI va avea aproape un an o conducere interimară. Domnul Sticlosu are calitățile de a conduce Agenția în acest moment”, a susținut Țâra, deși vicepreședintele ANI a picat concursul pentru funcția de președinte.
Potrivit acestuia, va avea o discuție în cadrul CNI dacă subiectele au fost prea grele. „A fost o dezbatere, putem face subiectele și ușoare, dar este dezirabil? Putem să le facem foarte ușoare, dar e bine?”, a spus președintele CNI.
Concursul, spune Țâra, oferă garanția că „nu este trimisă la conducerea ANI o persoană parașutată politic”.
ANI și misterele din declarațiile de avere ale unor deputați
Agenția Națională de Integritate este singura instituție din România cu „competență exclusivă în a verifica declarațiile de avere și integritate”.
Curtea Constituțională a decis, în mai 2025, că aceste declarații nu se mai depun obligatoriu pe site-ul instituțiilor unde activează demnitarii, ci doar la ANI, ele căpătând un caracter secret pentru societate.
„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE”, a fost reacția Agenției în mai 2025, după decizia CCR.
ANI a criticat decizia CCR și a precizat că publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată.
În intervalul mai 2025 – decembrie 2025, Parlamentul nu a modificat legile integrității pentru a fi în acord cu decizia CCR.
„Tot cadrul de integritate ar trebui modificat pentru că este destul de vechi. Și legea de funcționare a Agenției este din 2007. Trebuie multe lucruri schimbate, inclusiv la partea aceasta de concurs, legat de mandatul președintelui ANI”, a declarat Țâra pentru Snoop.
El a dezvăluit că există o propunere legislativă gândită la nivelul ANI, dar a rămas „suspendată”, deși era un proiect cu finanțare UE.
Președintele CNI afirmă că ar trebui modificate inclusiv rubricile pe care le completează demnitarii, mai ales că nu există prevederi despre banii cash sau din criptomonede. „Trebuie ca legislația să fie adusă la nivelul anului 2026. Aici cred că trebuie să fie de acord și presa și clasa politică, CNI e dispus să contribuie. Fără voință politică nu se poate”, a conchis președintele CNI.
Al patrulea candidat care a intenționat să candideze pentru șefia ANI, dar nu s-a prezentat la concurs, este Daniel Ștefan Belingher. În iunie 2025, el apărea ca fiind șef serviciu în cadrul ANI. Belingher, potrivit informațiilor Snoop, nu mai lucrează în prezent în ANI, ci la Secretariatul General al Guvernului.
ANI vrea să schimbe formatul declarațiilor de avere
ANI este condusă interimar de vicepreședintele Bogdan Sticlosu, cu atribuții de președinte, deși nu a promovat concursul din ianuarie. Instituția nu are în prezent nici secretar general.
Din informațiile Snoop, în cadrul Agenției au existat două proiecte care vizează activitatea instituției și formatul declarațiilor de avere. Primul document a fost elaborat în perioada mandatului lui Florin Moise și a fost realizat cu fonduri europene. Al doilea a fost realizat în a doua jumătate a anului trecut.
Ambele sunt în stadiu de proiect, iar pentru aprobare au nevoie de votul Parlamentului.
CITEȘTE ȘI: SNOOP.RO: Rețele locale escrochează muncitori străini veniți în România, lăsându-i apoi în ilegalitate
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
