Actual

Printre casele și blocurile gri din sudul Ploieștiului își desfășoară activitatea societatea Mecanovagon Logistic SRL, firmă care deține, la punctul de lucru de pe Bulevardul Petrolului Nr. 59, chiar pe proprietatea defunctei rafinării Astra, o stație de spălat vagoane cisternă de cale ferată și autocisterne. Pe numele companiei există plângeri la Garda Națională de Mediu București în care cetățenii din zonă spun că societatea pune în pericol sănătatea populației din zonă prin deversarea de hidrocarburi și diverse tipuri de deșeuri direct în sol, prin degajarea de gaze nearse și emiterea unor substanțe poluante periculoase prin incinerarea unor categorii de deșeuri. În contrapartidă, reprezentanții firmei spun că activitatea se desfășoară respectându-se legislația în vigoare, existând monitorizări permanente din partea autorităților de mediu.

Operatorul de apă și canalizare HIDRO PRAHOVA SA lansează un nou apel către abonații din aria de operare, pentru utilizarea corectă a rețelei de canalizare aflată în administrarea societății, în scopul menținerii unui standard de siguranță a sănătății publice și pentru protejarea mediului înconjurător.

Prin acest demers, societatea HIDRO PRAHOVA SA are în vedere conștientizarea abonaților pentru utilizarea rețelei de canalizare în conformitate cu normele legale în vigoare. Acestea interzic ca în sistemele de canalizare să fie aruncate deșeuri solide sau diverse produse de uz casnic, inclusiv uleiuri din gospodărie, precum și materiale de construcții sau substanțe toxice, întrucât pot provoca blocaje și defecțiuni. Primii care suportă consecințele în aceste situații sunt utilizatorii, dar se poate ajunge la deficiențe majore și în funcționarea sistemului, cu costuri suplimentare și disconfort pentru comunitățile locale.

Echipele de intervenție ale societățiii HIDRO PRAHOVA SA, constituite la nivelul sucursalelor, acționează periodic pentru curățarea rețelelor de canalizare a căror funcționare este îngreunată sau blocată de mai multe tipuri de deșeuri, aruncate sau deversate, care duc la colmatarea sistemului de canalizare, blocarea echipamentelor de pompare sau a instalațiilor de epurare a apelor uzate.

Având în vedere consecințele nefaste ale acestor acțiuni asupra funcționării întregului mecanism de colectare și epurare a apelor uzate, consumatorii sunt rugați să nu mai arunce în reţeaua de canalizare produse sau deșeuri care în mod normal trebuie depozitate în platformele de gunoi menajer. În acest context, societatea HIDRO PRAHOVA SA atrage atenția asupra faptului că, nerespectarea regulilor de conviețuire socială pune în pericol funcționarea în bune condiții a sistemelor de canalizare, atât a celor interioare, aflate în responsabilitatea proprietarilor, cât și a celor publice, provocând blocaje ale racordurilor, miros neplăcut, pericol epidemiologic în cazul refulărilor, cu riscul de a determina chiar disfuncționalitatea stațiilor de pompare a apelor uzate și a stațiilor de epurare.

Legea consumatorului vulnerabil va fi aplicată âncepând cu 1 noiembrie, dacă actul normativ votat de Camera Deputaților va fi promulgat de președintele Klaus Iohannis.  

Proiectul adoptat de Camera Deputaților are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurile de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei. Măsurile de protecţie socială pot fi financiare şi non-financiare și sunt finanțate din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene. Măsurile financiare sunt: ajutoare pentru încălzirea locuinţei, pentru consumul de energie, pentru acoperirea unei părţi din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului, pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum în locuinţă, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, ajutoare pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ori pentru conectarea la sursele de energie, se precizează în raportul comisiilor de specialitate asupra proiectului. Măsurile nonfinanciare constau în facilităţi de acces şi conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, inclusiv interzicerea deconectării de la sursele de energie pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili, precum şi consilierea şi informarea transparentă şi accesibilă a populaţiei cu privire la sursele de energie, costuri şi proceduri de acces la acestea.

Ajutorul pentru încălzire, în funcţie de venit

Potrivit proiectului de lege adoptat, „ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

a) în proporţie de 100% din valoarea de referinţă, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;

b) în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei şi 320 lei;

c) în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei şi 440 lei;

d) în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei şi 560 lei;

e) în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei şi 680 lei;

f) în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei şi 920 lei;

g) în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei şi 1040 lei;

h) în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1040,1 lei şi 1160 lei;

i) în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1160,1 lei şi 1280 lei;

j) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1280,1 lei şi 1386 lei;

k) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1280,1 lei şi 2053 lei.

De asemenea, venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2053 lei, în cazul persoanei singure”.

Poetul Lucian Avramescu a solicitat Patriarhului Daniel, prin intermediul unei scrisori deschise, „ să îngăduie înmormântarea sa în incinta Muzeului Pietrei din comuna Sângeru”.

„Mă adresez Dumneavoastră Părinte Patriarh Daniel cu o rugăminte pe care am speranța s-o împliniți, cu toate că întreaga ierarhie ce vă stă dedesubt a refuzat-o fără să pună întrebări și fără o minimă documentare. Ultimul NU ferm a venit de la un funcționar bisericesc al Patriarhiei. Cererea mea este de a se îngădui înmormântarea mea, scriitorul Lucian Avramescu, autor a peste treizeci de cărți, în incinta Muzeului Pietrei, la Sângeru, din Prahova, comună în care m-am născut.

Muzeul, unic în România, realizat integral de mine, prin muncă și strădanie de peste douăzeci de ani, cuprinde peste trei mii de piese de piatră adunate din satele țării, cioplite de țărani care au dăltuit în calcar mai întâi adăpătoarea pentru vite, teici și râșnițe pentru mălai, colac de fântână și, la urmă de tot, crucea pe care urmașii să i-o pună la cap. Muzeul, cu intrare liberă, e vizitat de oameni care vor să vadă că noi avem nu doar o efemeră civilizație a lemnului, cum mi-a spus mie la Sao Paulo, un ziarist brazilian care văzuse porțile maramureșene, dar nu știa că Brâncuși e român, ci și o formidabilă civilizație a pietrei.

Duminică mi-au murit doi prieteni dragi, Ivan Patzaichin și Ion Caramitru. Îmi așteptam moartea mea. De un an și jumătate am amuțit. Mâinile și picioarele, coordonate de același nerv al vorbirii, nu mă mai ascultă. Mintea fuge în față și eu nu am cum mă ține după ea. Am 73 de ani. Un doctor mi-a mai dat de trăit anul trecut trei luni și jumătate, iar altul trei ani. Boala nu are leac, iar definiția ei nu e limpede. Aș vrea să pot termina biserica, ajutat de ceva vreme și de câțiva credincioși care au simțit că resursele mele financiare de pensionar al Uniunii Scriitorilor se epuizează.

Pe 7000 de metri pătrați câți are acest conac muzeu, între patru meri încape și o cruce simplă și un mormânt în iarbă al poetului. Nu în Biserică. Acolo sunt Maica Domnului și Cerescul ei Fiu. Aici m-am născut. Aici vreau să rămân dacă tot m-am întors după o viață de gazetărit și colindat pământul. Faceți, Părinte, această dezlegare fiindcă vă e în putere. Doamne ajută!”, transmite Lucian Avramescu în scrisoarea menționată. 

Fosta primăriţă UDMR a comunei Sălacea, Porsztner Sarolta, judecată pentru 858 de infracţiuni de luare de mită, a fost achitată definitiv, la Curtea de Apel Oradea, unde instanţa a constatat că faptele care i se impută nu există. Aceeaşi soluţie a fost pronunţată şi în cazul complicelui femeii, casierul Primăriei, Sándor Jószef Endre.

Porsztner Sarolta şi Sándor Jószef Endre au fost trimişi în judecată în vara anului 2017 de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care îi imputau femeii că a acceptat să le acorde subalternilor din Primărie sporuri, cu condiţia ca fiecare să îi plătească lunar 10% din sumă, adică 25-30 de lei pe persoană, banii fiind strânşi de la angajaţi de casier care, apoi, îi înmâna sumele primite.

În rechizitoriu se arată că "afacerile" lui Porsztner, edil al comunei Sălacea în perioada 2004 - 2012, ar fi început în 2006, când în baza unor modificări legislative, funcţionarii puteau obţine un spor de 30% din salariul de bază, adică aproximativ 350 lei de persoană. Era vorba despre aşa-zisele "drepturi speciale" acordate la vremea respectivă tuturor funcţionarilor publici ca sporuri de fidelitate, pentru sănătate în muncă ori pentru ţinută, în completarea salariilor de bază modeste, ce variau între 700 şi 1.000 lei. Sporurile se puteau acorda, însă, numai în baza unor hotărâri de consiliu iniţiate de primar. Interpelată de funcţionari, Porsztner le-a acceptat solicitarea, dar nu pe gratis. Femeia voia la rându-i, o "majorare salarială", pe care însă nu o putea obţine legal. "Le-a transmis funcţionarilor Primăriei că din sporurile pe care urmau să le primească, fiecare să îi dea şi ei o sumă de bani cuprinsă între 25-30 lei. Cu toţii au fost de acord", se precizează în actul de acuzare.

O recompensă

Ca atare, la propunerea primăriţei, Consiliul Local a şi aprobat acordarea sporurilor, iar pe 30 mai 2006, printr-un act adiţional la contractul colectiv de muncă, angajaţii obţineau dreptul de a beneficia de "un spor special pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, în cuantum de 350 lei". Chestionaţi de procurori, majoritatea funcţionarilor au recunoscut că plăteau şpăgile lunare, confirmând totodată că banii erau "recompensă" pentru că şefa, la rându-i, le-a dat sporul la salarii. "Din declaraţiile martorilor audiaţi, angajaţi ai Primăriei Sălacea, rezultă că a existat o înţelegere verbală între aceştia şi primar", arată rechizitoriul.

Stop joc

Totul a durat până în octombrie 2011, când auditorii Camerei de Conturi Bihor au stabilit că sporurile cu pricina fuseseră, de fapt, nelegale, iar angajaţii nu le-au mai primit, fiind obligaţi chiar să le returneze, datoriile fiind şterse, însă, ulterior, de o amnestie fiscală. Pentru Porsztner, atâta cât a durat, afacerea a fost bănoasă: procurorii au calculat că în perioada iulie 2006 - octombrie 2011 primăriţa a încasat 858 şpăgi, în valoare totală de aproximativ 25.000 lei, motiv pentru care a fost trimisă în judecată pentru luare de mită în formă continuată. Casierul Sándor Jószef Endre a fost acuzat de complicitate la luare de mită în formă continuată. Procesul celor doi a început la Tribunalul Bihor unde, pe 4 noiembrie anul trecut, instanţa a decis să-i achite pe amândoi, stabilind că faptele comise nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

Alba neagra cu declaraţiile

Soluţia a fost atacată atât de procurori cât şi de inculpaţi, iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Oradea, unde judecătorii au fost şi mai blânzi, stabilind vinerea trecută că faptele imputate celor doi inculpaţi nu există. Motivul? În decizia pronunţată, se reiau în mare parte argumentele reţinute şi de judecătoarea Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor, şi anume că majoritatea martorilor, chiar şi complicele edilului şi-au schimbat depoziţiile în timpul procesului. Casierul Sándor Jószef Endre, de pildă, în faţa procurorilor a povestit pe larg despre întâlnirea din 2006 a angajaţilor cu primăriţa, în care Porsztner le-a spus că "se va ocupa de acest proiect, în vederea obținerii de drepturi bănești, doar dacă va primi și dânsa din partea noastră aceleași sume de bani pe care le vom primi fiecare dintre noi", pentru ca, în cursul procesului, să pretindă „nu știu, nu îmi amintesc, noi între noi, așa am hotărât să dăm la primar banii ăștia și că (....) nu i-a comunicat doamna primar niciodată că se ocupa de proiect dacă va primi o parte din bani”. Întrebat încă o dată de contradicțiile dintre cele două declarații, inculpatul a menționat că „cu mine personal, primarul nu a discutat așa ceva”. La fel au făcut şi ceilalţi angajaţi, majoritatea susţinând în faţa judecătorilor că "nici nu își amintesc dacă ar fi existat o anume întâlnire", şi că doar au aflat de „la alți colegi” că dau o sumă de bani primarului, ca o compensație, pentru faptul că în calitate de demnitar nu avea acest drept "și erau chiar situații în care remunerația acesteia era chiar mai mică decât cea a angajaților, împrejurare anormală".

A luat, dar nu şpagă

În consecință, se precizează în decizia Curţii, nu se poate dovedi cert că fosta primăriţă a pretins bani funcţionarilor, iar "temerile și prejudecățile, manifestate de unii martori, în sensul că dacă nu remiteau sumele de bani primarului li se putea rezilia contractul de muncă sau ar fi fost supuși unor șicanări din partea inculpatei, nu sunt suficiente pentru realizarea dezideratului dincolo de orice îndoială rezonabilă". Judecătorii au arătat şi că cele 858 de şpăgi încasate de ex-primăriţa din Sălacea nu pot fi încadrate ca fiind penale. O parte din angajaţi au susţinut că au dat banii „din solidaritate” pentru primăriţă, alți angajați pentru că "așa se procedează". Prin urmare, instanţa a constatat faptele imputate... nu există. "Acţiunea poate fi calificată ca fiind imorală, incorectă și contrară competenţelor pe care trebuie să le dețină o persoană care se afla la conducerea unei comunități. Comportamentul social și de lider al comunității ar trebui să constituie un model de urmat pentru urbe și exemplul personal este cel mai lesne de urmat", au mai arătat judecătorii, care l-au achitat şi pe casierul Primăriei Sălacea, părtaş la ciubucăreala fostului edil. Verdictul Curţii de Apel Oradea este definitiv.

Din luna octombrie și în România se va administra cea de-a treia doză de vaccin anti-COVID-19, după ce vor veni recomandările Agenției Europene a Medicamentului, a anunțat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul Comitetului de vaccinare.

A treia doză va fi administrată în cazul vaccinurilor ARN mesager, respectiv Pfizer și Moderna. A treia doză de vaccin anti COVID-19 va fi inclusă în schema inițială de vaccinare a persoanelor imunodeprimate. În cazul celorlalte categorii de persoane vulnerabile a treia doză se va face la șase luni de la administrarea celei de-a doua.

Șoferii amendați pentru lipsa rovinietei pot circula cel mult șase luni fără să mai fie amendați pentru aceeași faptă.

În cazul în care un șofer circulă fără rovinietă, autoritățile îl pot sancționa în termen de cel mult patru luni. După acest termen, fapta se prescrie. Până în 2018, prescrierea intervenea în șase luni de la săvârșirea faptei, nu în patru, ca în prezent. După ce șoferul a fost sancționat pentru circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, autoritățile au la dispoziție două luni pentru a-l informa despre aplicarea amenzii. Nici în această perioadă șoferul nu mai poate fi sancționat pentru circularea fără rovinietă valabilă. Asta înseamnă că, cel puțin teoretic, termenul maxim dintre două amenzi pentru circularea fără rovinietă valabilă ar putea fi de cel mult șase luni: termenul până la care fapta se prescrie (patru luni) plus termenul în care autoritățile trebuie să-l anunțe pe cel sancționat (două luni).

Amenzile ce se pot aplica celor care circulă cu mașina pe drumurile publice fără să aibă o rovinietă valabilă sunt cuprinse între 250 și 4.500 de lei. amenzile cele mai mici se dau în cazul autoturismelor (250 – 500 de lei), în timp ce amenzile cele mai mari se dau în cazul vehiculelor de transport de marfă (3.000 – 4.500 de lei).

În Prahova, camerele fixe pentru rovinietă sunt amplasate pe DN1 – Bărcănești/ Românești (cameră dublă), pe DN72 – Brătășanca, pe DN1B – Albești (camera dublă) și pe DN1A – Măneciu.

Un laborator de robotică va fi construit la Liceul Tehnologic „Carol I” din Valea Doftanei. Instituția de învățământ are aproape 400 de elevi, dintre care peste 100 participă săptămânal la clubul de programare desfășurat în cadrul liceului.

Bugetul necesar pentru implementarea acestui proiect este de 35.000 de euro. Conform comunicatului, laboratorul de robotică va fi utilat cu: pachete LEGO® MINDSTORMS pentru a dezvolta abilitățile elevilor pentru știință, tehnologie, inginerie și matematică, kituri de nivel intermediar pentru Arduino, pentru orele de științe și informatică, o imprimantă 3D, roboți interactivi Robodog pentru inițierea în programare a elevilor din clasele primare și pentru învățarea limbii engleze, ochelari VR Oculus pentru accesarea unor site-uri care oferă materiale educaționale din domeniul VR, AR sau 3D, kituri robot umanoid pentru a introduce copiii în domeniul roboticii, unde pot învăța despre componentele de bază și programarea roboților. De asemenea, elevii din comunitate au acum acces la laptopuri și tablete, proiectoare și table inteligente, microscoape în laboratorul de biologie, chiar și o dronă cu ajutorul căreia învață despre natură și ecologie.