Actual

Sfidând vremurile de criză profundă, dar beneficiind de o vreme superbă, Primăria Ploieşti, cu edilul Andrei Volosevici în prim-plan, a organizat, la sfârşitul săptămânii trecute,  „Zilele municipiului Ploieşti”, manifestare complexă, dedicată în primul rând tinerilor şi copiilor, dar şi celorlalţi ploieşteni, sătui de relativa monotonie care carecterizează oraşul nostru. Toţi dornici de a petrece trei zile pline, cu muzică, dans, întreceri sportive şi voie bună - într-un cuvânt cu tot tacâmul specfic unei mari sărbători.

Primarul urbei noastre - încă tânăr şi amator de distracţii - şi-a propus să rupă inima târgului cu ceva nemaivăzut încă, gândindu-se, probabil, şi la refacerea imaginii sale în vederea alegerile locale de anul viitor.

De bună voie şi nesiliţi de nimeni, în organizare s-au implicat artiştii Teatrului, ai Filarmonicii, CS Municipal, Parcul „Constantin Stere”, alte instituţii culturale, de învăţământ şi sportive. Primăria a mai beneficiat şi de sprijinul unor sponsori, precum Cast SA, Star T&D, Coral impex, care au ieşit la mal cu vreo 25 000 de euro. O sumă, cred, insuficientă pentru grandoarea evenimentului, la care au participat câteva vedete de prim rang, ca Proconsul, Haiducii, Fuego, Maria Cârneci şi mai ales Ştefan Bănică jr., al căror onorariu nu este deloc uşor de suportat.

Cârcotaşii susţin că, fără doar şi poate, s-a apelat şi la cei 75 000 de euro - rezerva primăriei. Tot ce se poate dacă mă gândesc la ce forţe şi recuzită s-au consumat în cele trei zile. Dar despre contabilitatea evenimentului se va ocupa cu siguranţă opoziţia, senatorul Iulian Bădescu în special.

„Zilele” au debutat moderat, vineri, cu Târgul de Carte ( şi-au expus cărţile – multe la preţ redus – 20 de edituri ), cu acest prilej, scriitoarea Ileana Vulpescu şi-a prezentat ultimul său volum, „Notă informativă bătută la maşină”. La un alt târg, cel de Meşteşuguri, am admirat, printre alte minunăţii, tablouri executate din flori naturale-unicate ). Pe agenda primei zile au mai fost: Târgul de Bunătăţi, expoziţia cu desene ale elevilor, serata Cenaclului literar „Atitudini”, concerte susţinute de „percuţioniştii” de la Liceul de artă „Carmen Syilva” şi orchestra Filarmonicii ş.a.

Cel mai aşteptat moment al zilei de sâmbătă a fost tentativa de doborâre a recordului mondial la dans sincron, unde aproape 6000 de elevi, şi studenţi, îmbrăcaţi în tricouri albe, au reuşit, timp de zece minute, să-şi sincronizeze paşii de dans, pe ritmul melodiei Meneaito, ceea ce însemnă Record Mondial! Sperăm că filmarea integrală a momentului, făcută din avion, să-i convingă pe cei de la Guines Book, astfel ca primarul nostru să se poată mândri cu faptul că, pe vremea mandatului său, Ploieştiul a intrat în Cartea Recordurilor. Această performanţă putea fi omologată chiar pe loc dacă reprezentanţi ai Guines Book ar fi fost prezenţi la eveniment, dar „deplasarea lor ne-ar fi costat vreo 10000 de lire. Prea mult!”, a declarat primarul Volosevici. Referitor la acest eveniment, cineva remarca, subtil, performanţa primarului: „Succesul a fost simplu: ce-i potrivit, la modul şi timpul potrivit!”

La fel de spectaculoasă avea să fie şi parada „ a la Caragiale”, cu costume, maşini şi trăsuri de epocă, care alegorice, actori, măşti, ciclişti, motociclişti, gimnaşti, cai de curse, majorete, poliţie călare, avioane brăzdând cerul, baloane colorate...

O impresie relevantă despre această paradă aveam să-i smulgem unei tinere cu accent ardelenesc ( era din Cluj): „ Fain! La noi, niciodată nu am văzut o aşa paradă frumoasă! Bine că n-au defilat şi câinii vagabonzi, că în Ploieşti aveţi o groază...”

Pe agenda „Zilelor” a figurat şi un spectacol aviatic, organizat de Aeroclubul Român la Strejnic - spectacol dedicat aniversării a 50 de ani de la înregistrarea recordului mondial absolut de aterizare cu paraşuta la punct fix, de către col(r) Gh. Iancu, care deşi are venerabila vârstă de 78 de ani, ne-a demonstrat, şi cu acest prilej, că încă mai are curajul să sară cu paraşuta. Un moment aniversar a consemnat şi Aeroclubul „Gh.Bănciulescu” Ploieşti, aflat la 75 de ani de la înfiinţare. De asemenea, printre piloţii care au executat spectaculoasele acrobaţii, s-a aflat şi Radu Berceanu, parlamentarul-pilot fiind cap de formaţie!

Despre măestria paraşutiştilor noştri ne-am convins chiar în timpul paradei, când cinci dintre ei au reuşit să aterizeze exact pe platoul din faţa Casei Albe!

Spectacole sportive, de teatru şi de muzică au avut loc şi în centru (Palatul culturii), Parcul Tineretului de la Sala sporturilor, Parcul „Constantin Stere”, Parcul „Nichita Stănescu”, Parcul „Mihai Viteazul” în cartierele Nord, Vest, Mihai Bravu...

Muzica uşoară, populară, rock, raegge, hip-hop, jazz sau etno a atras, fără îndoială, cei mai mulţi spectatori, curioşi să vadă, pe viu şi gratis, unele nume „grele”, precum, Proconsul, Haiducii, Fuego, Maria Cârneci, Valentin Dinu, El Negro, Nelu Ploieşteanu sau...Ştefan Bănică jr – acesta evoluând la concurenţă cu finala Ligii Campionilor, Barcelona – Manchester United.

Şi pentru că veni vorba de fotbal, mi-am amintit de Imnul Ploieştiului, repetat, obsedant, pe tot parcursul celor trei zile de sărbătoare, care începe astfel: „Bulevardul cu castani / Şi Petrolul cu mulţi bani...” Frumoasă şi antrenantă melodia, dar versul  „Petrolul cu mulţi bani” nu ştiu la cine face referire. Poate la dl. Liviu Luca, deoarece despre echipa de fotbal nu poate fi vorba, ea fiind una dintre cele mai sărace echipe din Liga a II-a! Aşa mărturisea, în aceeaşi zi, într-un ziar local, antrenorul echipei, Vivi Răchită. Cum se va descurca Petrolul în Liga I, unde-i practic promovată, numai Dumnnezeu ştie! Sau primarul Volosevici! Ştie dumnealui de ce...

Revenind la „Zilele Ploieştiului”, trebuie să remarc faptul că ediţia din acest an - care s-a încheiat cu un grandios foc de artificii şi joc de lasere -  a fost cea mai reuşită, ploieştenii bucurându-se pe deplin şi sincer de „oferta” generoasă a Primăriei Ploieşti, indiferent de ce mai cârcotesc „duşmanii” pe la colţurile unor străzi neasfaltate...

Ioan POPESCU

 

Marea „Sărbătoare a cireşelor- Ziua comunei Păuleşti”, ajunsă la ediţia a III-a, desfăşurată sâmbăta şi duminica trecute, a fost marcată, în acest an, de un eveniment cu profunde semnificaţii în viaţa localităţii prahovene: dezvelirea bustului prof-arh. Toma T.Socolescu, fiu al comunei şi fost primar al localităţii timp de două mandate. Prin instalarea bustului său în curtea şcolii care-i poartă numele - celebrul profesor-arhitect fiind cel care a gândit această frumoasă construcţie, care are pe faţadă motive arhitecturale ale Palatului Dogilor din Veneţia - autorităţile locale, cu primarul Ion Drăguşin în prim-plan,  i-au adus astfel un modest dar semnificativ omagiu celui mai de seamă fiu al comunei, devenit unul dintre cei mai importanţi profesori-arhitecţi români ai vremii.

Maiestuosul bust din bronz, operă a reputatului sculptor Ştefan Macovei, este „plantat” în  mijlocul unei livezi de cireşi din curtea şcolii, dominând şi atrăgând privirile trecătorilor prin compoziţie, măreţie ( are peste 4m înălţime), dar şi prin strălucirea bronzului.

Costul lucrării, suportat din bugetul local: 50 000 lei, fără TVA, cu mult mai puţin decât cheltuielile pentru bustul din Ploieşti, care s-au ridicat la circa două miliarde de lei vechi!

Evenimentul a fost onorat de prezenţa unor personalităţi judeţene şi locale: Mircea Cosma – preşedintele Consiliului judeţean, parlamentarii Iulian Bădescu şi Marian Săniuţă, Auraş Dragomir – vicepreşedintele Consiliului judeţean, ing. Ilie Constantin (cel care, în calitatea sa de fiu al comunei, a fost principalul iniţiator al readucerii în memorie a vieţii şi operei marelui prof.arh. Toma T.Socolescu, prin ridicarea a două busturi, primul fiind cel de la Ploieşti, instalat recent în faţa Halelor Centrale), reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din judeţ, toată administraţia comunei, primari ai unor comune învecinate, profesori, elevi, numeroşi săteni.

După sfinţirea şi dezvelirea monumentului, au rostit scurte alocuţiuni despre importanţa evenimentului: Ion Drăguşin, ing.Ilie Constantin, prof. Nicoleta Zaharov- directoarea şcolii, sculptorul Ştefan Macovei, Mircea Cosma.

Ceremonia a luat sfârşit prin depunerea de coroane şi jerbe de flori şi prin plantarea, în imediata apropiere a bustului, a unui stejar, această misiune având-o primarul şi viceprimarul comunei. Fanfara Consiliului judeţean ne-a purtat, în paşi de marş cadenţat, spre Parcul cu castani, acolo unde, timp de două zile, aveau să se desfăşoare manifestări specifice unei sărbători populare, precum cea a cireşelor – fruct nelipsit din curţile sătenilor.

În imensul parc, am admirat standurile cu produse agroalimentare, toboganele gonflabile pentru copii, dar pe noi ne-a atras, normal!, sfârâitul grătarelor cu mici şi cârnaţi, stropiţi cu bere rece. Primarul Drăguşin ne-a asigurat că aici urmau să se desfăşoare ample manifestări cultural-artistice şi sportive, printre vocile uşoare şi populare invitate aflându-se renumitele soliste Anda Adam, Maria Cârneci, Fuego, Maria Văduva, alături de  artiştii prahoveni: Dana Mareş, Florinel Vasilică, Georgiana Lepădat, Florica Jinga, Julia, grupul Honey, Nicu Paleru, Emilia Ghinescu, Dan Ardeleanu, grupul de dans modern din localitate ş.a.

Marea sărbătoare de la Păuleşti s-a încheiat duminică, odată cu lăsarea serii, cu un impresionant foc de artificii.

* Ion Drăguşin: „ Astăzi, în această zi superbă zi de primăvară, când cireşele de mai au înroşit coroanele pomilor din comună, mai avem un motiv de mare bucurie: omagierea celui mai important fiu pe care l-a dat ţării comuna noastră, profesorul-arhitect Toma T.Socolescu, care a fost, timp de două mandate, primar al comunei Păuleşti. În această calitate, el a avut numeroase proiecte, multora dintre ele reuşind să le dea viaţă.
Aş menţiona, în primul rând, proiectarea parcului din pădurea Păuleşti, destinat agrementului, mai ales pentru ploieşteni, inclusiv a şoselei care face legătura între comună, parc şi DN1, precum şi Parcul cu castani, în mijlocul căruia a ridicat o troiţă închinată eroilor români, demolată ulterior de către comunişti, ea fiind înlocuită cu un monument mincinos. Cel mai renumit primar al comunei noastre a mai proiectat şi realizat: primăria, şcoala, 5 poduri peste pârâul Dâmbu ( şi noi am reuşit să facem 4!), baia comunală - toate într-o vreme (1940) când nici orăşenii nu prea ştiau ce e ăla duş, la Păuleşti, iată, se făcea baie! Interesant de remarcat faptul că de la reţeaua de apă curentă care alimenta baia, s-a legat, tot atunci, şi primăria.

Cât priveşte investiţia noastră în acest superb bust omagial, de o valoare simbolică extraordinară, aş dori să mulţumesc tuturor acelora care au contribuit, într-un fel sau altul, la transpunerea în fapt a proiectului, gândit de stimatul ing.Constantin Ilie, acelaşi om sufletist care a realizat şi prima monografie a comunei noastre, acum lucrând la o ediţie nouă, mult îmbunătăţită. Mă gândesc la viceprimarul comunei, la membrii consiliului local - care indiferent de culoarea politică au ales interesul comunităţii, doamnei directoare a şcolii şi, nu în ultimul rând, reputatului sculptor Macovei, cel care a realizat o mare operă de artă”.

* Ing. Ilie Constantin: „Mărturisesc că în faţa icoanei marelui profesor-arhitect Toma T.Socolescu am emoţii. El este cel care, în urmă cu 73 de ani, elev fiind la această şcoală creată de el, mi-a înmânat primul premiu în cărţi. Mai târziu, tot el a fost cel care m-a sprijinit, schimbându-mi sensul spiritual al vieţii.  L-am reîntâlnit în anul 1956, în perioada studenţiei.

Când i-am spus că mi-am ales profesia de inginer constructor, complementară celei de arhitect, a zâmbit satisfăcut. Ulterior, în perioada anilor 1960-80, am fost profund dezamăgit de faptul că marile sale opere de arhitectură figurau în majoritatea pliantelor şi cărţilor de prezentare a judeţului fără să  i se menţioneze numele de principal ctitor. Primele semne de scoatere a sa din nemeritata umbră s-au produs în anul 2004, odată cu apariţia postumă a scrierilor sale.

Atunci, cu sprijinul Societăţii culturale Ploieşti- Mileniul III, am reuşit să scriu o scurtă monografie a comunei Păuleşti, în care am scos în relief câteva dintre proiectele lui ca primar şi o parte din marea sa operă de arhitectură. Începând din 2009, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea sa, toate proiectele propuse de mine au fost bine primite şi susţinute atât de către administraţia comunei, cât şi de către Societatea culturală Ploieşti Mileniul III, Primăria Ploieşti, Biblioteca Nicolae Iorga, cu toţii contribuind la realizarea lor, îndeosebi a celor două busturi. Tuturor celor care au vibrat alături de mine în scoaterea din umbra uitării a marelui arhitect, profesor universitar, scriitor şi ctitor al multor construcţii reprezentative, le mulţumesc!”

*Mircea Cosma: „Aş dori ca în aceste clipe solemne de omagiere a marelui profesor-arhitect să-l sprijin pe ing Ilie, care lucrează la o amplă monografie a comunei Păuleşti, cu o informaţie, sper, utilă: Toma T.Socolescu se trage din familia lui Mihai Viteazul, prin stolnicul Socol, care s-a căsătorit cu fata voievodului, Marula, de la Târgşoru Vechi.

De-a lungul secolelor, această familie s-a transformat în Socolescu, din care a făcut parte şi marele profesor-arhitect, personalitate marcantă a comunei, a judeţului, a ţării. El este cel care, prin viziunea şi gândirea lui, a lăsat urmaşilor o operă arhitecturală de mare valoare pe plan naţional, unele dintre acestea fiind ridicate în Ploieşti, reşedinţa judeţului: Halele centrale, Palatul culturii şi multe alte obiective de interes naţional. Felicitări tuturor acelora care, prin acest minunat bust, au contribuit la readucerea în memorie a celui mai important fiu al comunei!”

Despre importanţa evenimentului au mai vorbit Nicoleta Zaharov – directoarea şcolii, şi sculptorul Ştefan Macovei, care s-a arătat încântat şi onorat de colaborarea cu autorităţile locale în realizarea operei de artă: „ Am căutat ca bustul să aibă, ca elemente principale, portretul, mâna şi arcada – simbol caracteristic în toate construcţiile proiectate de marele profesor-arhitect. Bustul, turnat în bronz, are o înălţime de 1,65m, iar soclul, din beton placat cu granit, are 2,40m.”

Ioan POPESCU

La nivelul judeţului Prahova vor fi construite 25 de grădiniţe şi 15 creşe, din fonduri alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, a anunţat astăzi la Ploieşti preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

Cele 25 de grădiniţe vor avea în total o capacitate de 1 750 de locuri, în vreme ce numărul locurilor din creşe va fi de 855.

Peste 400 de grădiniţe şi creşe vor fi construite, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, la nivelul întregii ţări, numărul total de locuri depăşind 24 000. Pentru acest proiect sunt alocate fonduri care însumează 850 de milioane de lei. Proiectele prevăd trei tipuri de module, adică trei feluri de construcţii. Construirea creşelor şi a grădiniţelor pentru o grupă va costa 540 000 de lei, pentru două grupe costurile pentru construcţii se vor ridica la 1 300 000 de lei, în vreme ce o construcţie pentru trei grupe va costa 1 850 000 lei.

Marea „Sărbătoare a cireşelor- Ziua comunei Păuleşti”, ajunsă la ediţia a III-a, desfăşurată sâmbăta şi duminica trecute, a fost marcată, în acest an, de un eveniment cu profunde semnificaţii în viaţa localităţii prahovene: dezvelirea bustului prof-arh. Toma T.Socolescu, fiu al comunei şi fost primar al localităţii timp de două mandate. Prin instalarea bustului său în curtea şcolii care-i poartă numele - celebrul profesor-arhitect fiind cel care a gândit această frumoasă construcţie, care are pe faţadă motive arhitecturale ale Palatului Dogilor din Veneţia - autorităţile locale, cu primarul Ion Drăguşin în prim-plan,  i-au adus astfel un modest dar semnificativ omagiu celui mai de seamă fiu al comunei, devenit unul dintre cei mai importanţi profesori-arhitecţi români ai vremii.

Maiestuosul bust din bronz, operă a reputatului sculptor Ştefan Macovei, este „plantat” în  mijlocul unei livezi de cireşi din curtea şcolii, dominând şi atrăgând privirile trecătorilor prin compoziţie, măreţie ( are peste 4m înălţime), dar şi prin strălucirea bronzului.

Costul lucrării, suportat din bugetul local: 50 000 lei, fără TVA, cu mult mai puţin decât cheltuielile pentru bustul din Ploieşti, care s-au ridicat la circa două miliarde de lei vechi!

Evenimentul a fost onorat de prezenţa unor personalităţi judeţene şi locale: Mircea Cosma – preşedintele Consiliului judeţean, parlamentarii Iulian Bădescu şi Marian Săniuţă, Auraş Dragomir – vicepreşedintele Consiliului judeţean, ing. Ilie Constantin (cel care, în calitatea sa de fiu al comunei, a fost principalul iniţiator al readucerii în memorie a vieţii şi operei marelui prof.arh. Toma T.Socolescu, prin ridicarea a două busturi, primul fiind cel de la Ploieşti, instalat recent în faţa Halelor Centrale), reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din judeţ, toată administraţia comunei, primari ai unor comune învecinate, profesori, elevi, numeroşi săteni.

După sfinţirea şi dezvelirea monumentului, au rostit scurte alocuţiuni despre importanţa evenimentului: Ion Drăguşin, ing.Ilie Constantin, prof. Nicoleta Zaharov- directoarea şcolii, sculptorul Ştefan Macovei, Mircea Cosma.

Ceremonia a luat sfârşit prin depunerea de coroane şi jerbe de flori şi prin plantarea, în imediata apropiere a bustului, a unui stejar, această misiune având-o primarul şi viceprimarul comunei. Fanfara Consiliului judeţean ne-a purtat, în paşi de marş cadenţat, spre Parcul cu castani, acolo unde, timp de două zile, aveau să se desfăşoare manifestări specifice unei sărbători populare, precum cea a cireşelor – fruct nelipsit din curţile sătenilor.

În imensul parc, am admirat standurile cu produse agroalimentare, toboganele gonflabile pentru copii, dar pe noi ne-a atras, normal!, sfârâitul grătarelor cu mici şi cârnaţi, stropiţi cu bere rece. Primarul Drăguşin ne-a asigurat că aici urmau să se desfăşoare ample manifestări cultural-artistice şi sportive, printre vocile uşoare şi populare invitate aflându-se renumitele soliste Anda Adam, Maria Cârneci, Fuego, Maria Văduva, alături de  artiştii prahoveni: Dana Mareş, Florinel Vasilică, Georgiana Lepădat, Florica Jinga, Julia, grupul Honey, Nicu Paleru, Emilia Ghinescu, Dan Ardeleanu, grupul de dans modern din localitate ş.a.

Marea sărbătoare de la Păuleşti s-a încheiat duminică, odată cu lăsarea serii, cu un impresionant foc de artificii.

* Ion Drăguşin: „ Astăzi, în această zi superbă zi de primăvară, când cireşele de mai au înroşit coroanele pomilor din comună, mai avem un motiv de mare bucurie: omagierea celui mai important fiu pe care l-a dat ţării comuna noastră, profesorul-arhitect Toma T.Socolescu, care a fost, timp de două mandate, primar al comunei Păuleşti. În această calitate, el a avut numeroase proiecte, multora dintre ele reuşind să le dea viaţă. Aş menţiona, în primul rând, proiectarea parcului din pădurea Păuleşti, destinat agrementului, mai ales pentru ploieşteni, inclusiv a şoselei care face legătura între comună, parc şi DN1, precum şi Parcul cu castani, în mijlocul căruia a ridicat o troiţă închinată eroilor români, demolată ulterior de către comunişti, ea fiind înlocuită cu un monument mincinos.

Cel mai renumit primar al comunei noastre a mai proiectat şi realizat: primăria, şcoala, 5 poduri peste pârâul Dâmbu ( şi noi am reuşit să facem 4!), baia comunală - toate într-o vreme (1940) când nici orăşenii nu prea ştiau ce e ăla duş, la Păuleşti, iată, se făcea baie! Interesant de remarcat faptul că de la reţeaua de apă curentă care alimenta baia, s-a legat, tot atunci, şi primăria. Cât priveşte investiţia noastră în acest superb bust omagial, de o valoare simbolică extraordinară, aş dori să mulţumesc tuturor acelora care au contribuit, într-un fel sau altul, la transpunerea în fapt a proiectului, gândit de stimatul ing.Constantin Ilie, acelaşi om sufletist care a realizat şi prima monografie a comunei noastre, acum lucrând la o ediţie nouă, mult îmbunătăţită. Mă gândesc la viceprimarul comunei, la membrii consiliului local - care indiferent de culoarea politică au ales interesul comunităţii, doamnei directoare a şcolii şi, nu în ultimul rând, reputatului sculptor Macovei, cel care a realizat o mare operă de artă”.

* Ing. Ilie Constantin: „Mărturisesc că în faţa icoanei marelui profesor-arhitect Toma T.Socolescu am emoţii. El este cel care, în urmă cu 73 de ani, elev fiind la această şcoală creată de el, mi-a înmânat primul premiu în cărţi. Mai târziu, tot el a fost cel care m-a sprijinit, schimbându-mi sensul spiritual al vieţii.  L-am reîntâlnit în anul 1956, în perioada studenţiei.

Când i-am spus că mi-am ales profesia de inginer constructor, complementară celei de arhitect, a zâmbit satisfăcut. Ulterior, în perioada anilor 1960-80, am fost profund dezamăgit de faptul că marile sale opere de arhitectură figurau în majoritatea pliantelor şi cărţilor de prezentare a judeţului fără să  i se menţioneze numele de principal ctitor. Primele semne de scoatere a sa din nemeritata umbră s-au produs în anul 2004, odată cu apariţia postumă a scrierilor sale. Atunci, cu sprijinul Societăţii culturale Ploieşti- Mileniul III, am reuşit să scriu o scurtă monografie a comunei Păuleşti, în care am scos în relief câteva dintre proiectele lui ca primar şi o parte din marea sa operă de arhitectură.

Începând din 2009, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea sa, toate proiectele propuse de mine au fost bine primite şi susţinute atât de către administraţia comunei, cât şi de către Societatea culturală Ploieşti Mileniul III, Primăria Ploieşti, Biblioteca Nicolae Iorga, cu toţii contribuind la realizarea lor, îndeosebi a celor două busturi. Tuturor celor care au vibrat alături de mine în scoaterea din umbra uitării a marelui arhitect, profesor universitar, scriitor şi ctitor al multor construcţii reprezentative, le mulţumesc!”

*Mircea Cosma: „Aş dori ca în aceste clipe solemne de omagiere a marelui profesor-arhitect să-l sprijin pe ing Ilie, care lucrează la o amplă monografie a comunei Păuleşti, cu o informaţie, sper, utilă: Toma T.Socolescu se trage din familia lui Mihai Viteazul, prin stolnicul Socol, care s-a căsătorit cu fata voievodului, Marula, de la Târgşoru Vechi.

De-a lungul secolelor, această familie s-a transformat în Socolescu, din care a făcut parte şi marele profesor-arhitect, personalitate marcantă a comunei, a judeţului, a ţării. El este cel care, prin viziunea şi gândirea lui, a lăsat urmaşilor o operă arhitecturală de mare valoare pe plan naţional, unele dintre acestea fiind ridicate în Ploieşti, reşedinţa judeţului: Halele centrale, Palatul culturii şi multe alte obiective de interes naţional. Felicitări tuturor acelora care, prin acest minunat bust, au contribuit la readucerea în memorie a celui mai important fiu al comunei!”

Despre importanţa evenimentului au mai vorbit Nicoleta Zaharov – directoarea şcolii, şi sculptorul Ştefan Macovei, care s-a arătat încântat şi onorat de colaborarea cu autorităţile locale în realizarea operei de artă: „ Am căutat ca bustul să aibă, ca elemente principale, portretul, mâna şi arcada – simbol caracteristic în toate construcţiile proiectate de marele profesor-arhitect. Bustul, turnat în bronz, are o înălţime de 1,65m, iar soclul, din beton placat cu granit, are 2,40m.”

Ioan POPESCU

Furtuna abătută joi seară asupra Ploieştiului a dat peste cap circulaţia rutieră în mai multe zone din oraş. Pe strada Democraţiei, vântul puternic a smuls din rădăcini un copac. Pomul a căzut pe partea carosabilă, motiv pentru care timp de câteva zeci de minute circulaţia în zonă s-a desfăşurat cu dificultate.

Şi în cartierul de nord, la intersecţia dintre Şoseaua vestului şi Bulevardul Republicii, furtuna a creat probleme în trafic. Din cauza vijeliei, o componentă a reţelei care aparţine unui operator de televiziune prin cablu a fost smulsă de pe un stâlp, obiectul afectând liniile de tramvai. Din această cauză circulaţia tramvaielor a fost oprită timp de 20 de minute.

Pe strada Gheorghe Grigore Cantacuzino alimentarea cu energie electrică a cablurilor pentru troleibuz ba fost întreruptă, după ce o staţie de transformare a fost avariată din cauza vijeliei. Din acest motiv troleele au fost decuplate de la instalaţia de alimentare cu electricitate şi cu circulat pe motorină.

În intervalul 2 – 31 mai, reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Prahova însoţiţi de către personal din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Prahova, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova şi Garda Financiară, filiala judeţeană, au desfăşurat la nivel local, o serie de controale privind munca la negru la diverse tipuri de angajatori. În urma acestor controale a rezultat o sporire a numărului de contracte pe piaţa muncii din Prahova.

Echipele mixte ale instituţiilor abilitate să desfăşoare controale la angajatorii din Prahova au derulat pe tot parcursul lunii trecute acţiuni de prevenire şi depistare a muncii nedeclarate.

Controalele celor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova au avut loc în timpul zilei, iar unde a fost cazul, şi pe timp de noapte, totul pentru a se plia pe programul unor anumite societăţi intrate sub vizorul instituţiei. În mare, acţiunile au vizat controlul celor care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum: construcţii, prestări servicii, coafură-frizerie, cosmetică, croitorie, textile, pază şi protecţie ori spălătorie auto. În total, au fost controlaţi 359 de angajatori, fiind depistate 918 deficienţe.

În consecinţă, au fost aplicate 583 de sancţiuni, cu un cuantum total de 576.500 lei. Din totalul angajatorilor controlaţi, au fost depistate 126 de persoane care nu aveau întocmite forme legale de muncă. Acest lucru a dus la amendarea angajatorilor cu sancţiuni în valoare totală de 262.000 lei.

Pedepsiţi la mititica

Totodată, în urma controalelor derulate, au picat în plasa inspectorilor ITM patru cazuri în care angajatorul primise la muncă persoane fără să le fi încheiat vreun contract individual. Cei care au avut în subordine persoane fără forme legale de muncă, riscă acum pedeapsa cu închisoarea. Un caz deosebit a fost depistat însă la o firmă care asigură serviciile de pază şi protecţie. Inspectorii de muncă au depistat 55 de persoane care lucrau la negru. Un singur lucru benefic pentru piaţa muncii s-a observat totuşi în urma controalelor derulate. Conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova, în luna mai au fost înregistrate 11.625 de noi contracte de muncă. Dintre acestea 4.301 pe durată determinată iar 7324 pe perioadă nedeterminată.

Andrei Constantinescu

Sursa foto: financiarul.ro

Un incendiu a izbucnit joi în incinta Institutului de Proiectare şi Cercetare Utilaj Petrolier (IPCUP) situat în zona de sud a Ploieştiului. Focul a pornit într-un birou situat la etajul al cincilea al clădirii în care funcţionează institutul. Flăcările au distrus un calculator, mobilierul din birou şi mai multe documente. În urma intervenţiei pompierilor au fost salvate bunuri în valoare de 700 000 de lei.

Conform reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, incendiul a fost cauzat de un cablu electric neizolat corespunzător.

În intervalul 2 – 31 mai, reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Prahova însoţiţi de către personal din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Prahova, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova şi Garda Financiară, filiala judeţeană, au desfăşurat la nivel local, o serie de controale privind munca la negru la diverse tipuri de angajatori. În urma acestor controale a rezultat o sporire a numărului de contracte pe piaţa muncii din Prahova.

Echipele mixte ale instituţiilor abilitate să desfăşoare controale la angajatorii din Prahova au derulat pe tot parcursul lunii trecute acţiuni de prevenire şi depistare a muncii nedeclarate. Controalele celor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova au avut loc în timpul zilei, iar unde a fost cazul, şi pe timp de noapte, totul pentru a se plia pe programul unor anumite societăţi intrate sub vizorul instituţiei. În mare, acţiunile au vizat controlul celor care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum: construcţii, prestări servicii, coafură-frizerie, cosmetică, croitorie, textile, pază şi protecţie ori spălătorie auto.

În total, au fost controlaţi 359 de angajatori, fiind depistate 918 deficienţe. În consecinţă, au fost aplicate 583 de sancţiuni, cu un cuantum total de 576.500 lei. Din totalul angajatorilor controlaţi, au fost depistate 126 de persoane care nu aveau întocmite forme legale de muncă. Acest lucru a dus la amendarea angajatorilor cu sancţiuni în valoare totală de 262.000 lei.

Pedepsiţi la mititica

Totodată, în urma controalelor derulate, au picat în plasa inspectorilor ITM patru cazuri în care angajatorul primise la muncă persoane fără să le fi încheiat vreun contract individual. Cei care au avut în subordine persoane fără forme legale de muncă, riscă acum pedeapsa cu închisoarea. Un caz deosebit a fost depistat însă la o firmă care asigură serviciile de pază şi protecţie. Inspectorii de muncă au depistat 55 de persoane care lucrau la negru.

Un singur lucru benefic pentru piaţa muncii s-a observat totuşi în urma controalelor derulate. Conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova, în luna mai au fost înregistrate 11.625 de noi contracte de muncă. Dintre acestea 4.301 pe durată determinată iar 7324 pe perioadă nedeterminată.

Andrei Constantinescu

Sursa foto: financiarul.ro