- Scris de Ioan POPESCU
„Ne rugăm, pentru prosperitatea Moldovei, a poporului moldovenesc, ca orientarea politică a R. Moldova să ajute la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”( patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse )
Deşi R.
Când preşedintele rus Putin i-a conferit, în 2006, Patriarhului Aleksii Premiul de Stat al Federaţiei Ruse, semnificaţia alegerii primului beneficiar al înaltei distincţii nu a scăpat nimănui. Era o confirmare la cel mai înalt nivel a relaţiei strânse între instituţiile pe care le reprezentau cei doi lideri. Căci unul dintre elementele cruciale ale „doctrinei Putin” este şi cimentarea relaţiei dintre Biserică şi Stat. Să mai notăm, în treacăt, că cel de-al doilea laureat al Premiului de Stat, primit tot din braţele viguroase ale „cekistului” Putin - cum îi place să se autodefinească - a fost nimeni altul decât Soljeniţin. Simbolistica gestului este iarăşi intensă: politica Rusiei îşi asumă, explicit, naţionalismul „alb” al celor care au fost obligaţi de sovietici să o părăsească, cu consimţământul lor evident.
Geopolitica Ortodoxiei
Un comunicat al Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove din 4 aprilie a.c. ne anunţă că la şedinţa sinodalilor din dimineaţa aceleiaşi zile „s-au discutat aspecte organizatorice ale vizitei canonice în RM a Sanctităţii Sale Kirill, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, preconizată pentru 8-12 octombrie 2011”. Nu este primul patriarh Rus care vizitează RM şi nu e deloc întâmplător faptul că discuţiile din jurul preconizatului eveniment resuscită o dezbatere cu conotaţii mai degrabă (geo)politice decât religioase.
Una dintre ele ţine de ceea ce s-a numit „geopolitica ortodoxiei”. Sintagma a fost utilizată pentru prima dată în 1994, ca titlu al unei lucrări semnate de geopoliticianul francez François Thual (nu întâmplător, creştin ortodox). Ideea de bază este că importanţa geopolitică a factorului religios nu mai poate fi neglijată, pentru că „în ultimele două sute de ani, bisericile ortodoxe au influenţat sau marcat diplomaţia relaţiilor internaţionale în zona slavo-bizantină şi, totodată, ilustrează cum statele din această zonă s-au putut baza pe ideologiile religioase pentru a-şi satisface ambiţiile geopolitice clasice”. Exisă un specific al evoluţiilor geopolitice în această zonă, al cărui nucleu tare poate fi developat astfel: „...interferenţa religiei şi a geopoliticii funcţionează într-o manieră particulară în acest univers, specificitatea ortodoxiei constând în starea de fuziune simbiotică între elementul naţional şi cel religios”.
Chestiunea spaţiului ortodox se complică însă şi depăşeşte cadrul strict geopolitic, căci aici se adaugă un soi specific de relaţioare a religiei cu statul. Este vorba despre un amestec unic dintre filetism şi imperialism. Puseurile acestei viziuni se mai ivesc, ici colo, pe plaja modernităţii europene, dar prezenţa ei este de departe cea mai pregnantă în cadrul Ortodoxiei Ruse. Idei precum cea a „Sfintei Rusii”, spaţiu canonic inalienabil al Rusiei, „Lumea Rusă” etc, nu fac decât să confirme faptul că, precum în scrierile lui Dostoievschi - unde Iisus Hristos căpăta chipul rusesc al lui Alioşa Karamazov - şi Ortodoxia trebuie să fie rusă sau să nu fie deloc. Vechea pulsiune a misiunii mântuitoare a Rusiei, „visată” ca o a treia Romă, vibrează periculos şi din ce în ce mai vizibil.
„Sfânta Rusie” în traducere moldovenească
În această „Lume Rusă”, denumire „înduhovnicită” pentru un puseu imperial mai vechi, intră, în viziunea Moscovei, şi RMoldovas. Demn de remarcat este aici mesajul pe care actualul Patriarh al Rusiei l-a trimis cu ocazia hirotonirii arhimandritului Nicodim Vulpe de la Orhei ca Episcop de Edineţ şi Briceni : „Biserica Ortodoxă din Moldova constituie o parte organică şi inseparabilă a Patriarhiei Moscovei”, iar „poporul moldovenesc, urmându-I lui Hristos pe calea împlinirii sfintelor Lui porunci, a mers, sute şi sute de ani, umăr la umăr cu popoarele Rusiei ortodoxe. Mult timp noi am fost un singur stat (…). Poporul ortodox al Moldovei independente îşi păstrează unitatea cu popoarele frăţeşti ale Bielorusiei, Rusiei, Ucrainei şi ale altor ţări, părtaşe ale moştenirii spirituale a Sfintei Rusii, înfăptuind această unitate prin apartenenţa la o singură Biserică-Mamă”. Elementele acestei relaţii speciale sunt numeroase: premii peste premii acordate de către patriarhii Bisericii
O politică deloc inocentă
În stânga Prutului există astăzi două mitropolii: una a Basarabiei - sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române, alta a Moldovei - care ţine de Patriarhia Rusă. Dar în binomul iniţial România-Rusia a mai apărut un element: Republica
Moscova (tot) nu crede în lacrimi
Avem acum elementele mozaicului. Problema de fond a vizitei anunţate a Patriarhului Rus la Chişinău (dar şi la Tiraspol) ţine de modul în care se va articula resurecţia „moldovenistă” din acest spaţiu - noua formă de asumare identitară de peste Prut şi care poate fi numită „moldovenism europenist” - cu politica şi geopolitica eclesială a Moscovei. Mai concret, cum se va plia Rusia faţă de „provocarea” autocefaliei „Bisericii Moldave”, despre care se tot vorbeşte de la o vreme încoace. Dincolo de problemele majore pe care un asemenea scenariu le va declanşa în zonă (în special, în Ucraina), rămâne de urmărit cum va fi instrumentată chestiunea la Moscova, care are toate cărţile în mână, una numindu-se…„dosarul transnistrean”. Dar asta nu va însemna decât faptul că indică, cinic, o pistă falsă, cu un singur scop: scoaterea din discuţie a Mitropoliei Basarabiei, implicit a Bisericii Ortodoxe Române din această zonă.
Astfel, ar fi nu numai inconsecvent, dar şi ironic, să vituperăm, ecleziastic, împotriva unui prezumat „naţionalism românesc” - sau rusesc - pledând în numele... „naţionalismului moldovenesc”.
Ioan POPESCU
Sursa: Lumea credinţei, mai 2011
În sǎptǎmâna Naţionalǎ a Voluntariatului din România, Şcoala cu clasele I-VIII din Strejnic, judeţul Prahova, a demarat proiectul “Pǎdurea în imagini şi versuri” înscris în Calendarul European al Voluntariatului 2011, cu sprijinul Pro-Vobis – Centrul Naţional de Voluntariat din Romania, Biblioteca Judeţeanǎ „Nicolae Iorga“ şi al Primǎriei Târgşoru Vechi.
Trei persoane au fost rănite, marţi dimineaţă, într-un accident produs pe drumul naţional 1 B Ploieşti – Buzău, doi dintre răniţi, care au multiple fracturi, rămânând internaţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Accidentul s-a produs în jurul orei 6:00, în Valea Călugărească.
În perioada 19 – 22 mai 2011, secţia de Gimnastică Ritmică a Clubului Sportiv Municipal Ploieşti organizează ediţia a III-a a Cupei Primăverii la gimnastică ritmică, eveniment înscris în Calendarul Competiţonal al Federaţiei Române de Gimnastică Ritmică pe anul 2011.
Miercuri, 18 mai, accesul publicului vizitatorilor va fi liber în cele 15 secţii ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, în intervalul orar 09.00 – 17.00, la manifestările desfăşurate sub egida Zilei Internaţionale a Muzeelor. Anul acesta tema este „Muzeul şi memoria”.
Traficul rutier pe drumul naţional 1 va fi blocat în data de 18 mai, între orele 1:00 şi 4:00 şi în data de 24 mai, în acelaşi interval orar, în localitatea prahoveană Bărcăneşti, între kilometrul 51 plus 800 de metri şi kilometrul 53 plus 650 de metri, pentru efectuarea unor lucrări la pasajul autostrăzii Bucureşti – Braşov, al cărei traseu trece peste DN 1 în Bărcăneşti.
Instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor scot la concurs, în sesiunea de admitere 2011, 160 de locuri pentru viitorii angajaţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General al Poliţiei Române. Astfel, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti, 40 de locuri sunt libere la Facultatea de Pompieri.
În memoria regretatei cântăreţe de muzică populară Valeria Peter Predescu de pe Valea Sălăutei – Bistriţa-Năsăud, autorităţile bistriţene au organizat, anual, un Festival-Concurs Naţional “Valeria Peter Predescu”, ajuns acum la ediţia a II-a. Numărul mare de solişti amatori din întreaga ţară înscrişi în concursul din acest an a impus juriului o riguroasă preselecţie, printre cei 22 de “admişi” aflându-se şi tânăra de 21 de ani, Andreea Cristina Haisan, membră de bază a reputatului Ansamblu folcloric “Chindia” al Casei de cultură a sindicatelor Ploieşti.