Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Mareșalii Palatului Tudor Vișan-Miu
Categorie: APH Cultural

 

• Tudor Vișan-Miu a adus, în Ploiești și Câmpina, unul dintre cele mai fascinante volume scrise în ultima perioadă, în România, dedicat Casei Regale.
• O cercetare riguroasă, privind șefii de protocol ai Curții Regale românești, „Mareșalii Palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866 – 1947” ne stă, acum, la dispoziție și este nu doar o lectură plăcută, ci un studiu istoric inedit, care ne îmbogățește cunoștințele despre personalitățile vremii.
• Istoricul ne-a mărturisit cum a apărut această carte și ce mistere dezvăluie publicului.

„Mareșalii Palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866 – 1947” este cea mai recentă carte despre personalitățile care au administrat protocolul Casei Regale, bazată pe cercetările academice ale istoricului Tudor Vișan-Miu, un volum scris din pasiune, dar și din dorința de a aduce publicului anumite aspecte mai puțin cunoscute despre ce însemna în trecut ocuparea unei funcții administrative în Casa Regală.

Ce a însemnat documentarea acestui volum?

 CITEȘTE ȘI: „Linii, Litere, Culori”. In Memoriam: Florența Pretorian și Oliviu Găzdac

Tudor Vișan-Miu: „Cartea aceasta a pornit de la o teză de dizertație pe care am susținut-o în cadrul Facultății de Istorie a Universității București și se bazează pe o cercetare în Arhivele Naționale, în primul rând, unde au fost depozitate cele mai multe documente din Arhiva Palatului Regal, completate, sigur, cu arhive specializate pentru personalitățile care au îndeplinit funcția la care mă refer, cea de mareșal al Palatului”.

Ce reprezenta această funcție și cum s-a schimbat înțelesul ei?

Tudor Vișan-Miu: „Mareșalul Palatului era un șef, un director de protocol al Curții Regale a României. Cele mai multe personalități care au ocupat această funcție au fost militari, lucru care poate fi explicat prin mai multe considerente, mai ales că erau apartizani, apolitici, ceea ce era foarte important pentru regii României să aibă în jurul lor oameni pe a căror sfat să se bazeze fără să poată interveni vreo simpatie politică față de un anumit partid.
Sigur că funcția aceasta de mareșal al Palatului, în epocă, era foarte cunoscută. Când spuneai „mareșal”, cel puțin până în 1930, nu te gândeai decât la mareșalul Palatului. După aceea, a apărut funcția de mareșal al Armatei Române, care, evident, că a devenit mult mai cunoscută datorită faptului că a fost acordată unor eroi ai Răboiului de Întregire. Constantin Prezan, Alexandru Averescu și, după aceea, a venit Generalul Antonescu, cel care a primit și el acest grad de mareșal al Armatei Române. Astfel, toată lumea, în cel de-al Doilea Razboi Mondial, când spunea „am vorbit cu Mareșalul”, se gândea la mareșalul Antonescu. După 1990, această funcție a devenit destul de obscură”.

VIDEO LINK LANSARE DE CARTE „MAREȘALII PALATULUI”, DE TUDOR VIȘAN-MIU

Cum a apărut ideea acestei cercetări?

Tudor Vișan-Miu: „Am fost bucuos să pot publica prima sinteză legată de acest subiect în continuarea unor preocupări pe care le-am avut în privința istoriei Casei Regale, a instituției monarhiei și a relației și rolului pe care l-a avut Dinastia în arhitectura statului român modern. De altfel, și debutul pe care l-am avut a fost cu o carte dedicată unui subiect de felul acesta, și anume educația Regelui Mihai, care a fost făcută tot într-un cadru instituționalizat. A fost primul dintre membrii Familiei Regale care a urmat studiile de liceu într-un regim de școală, desigur, o clasă specializată cu profesori care proveneau de la mai multe unități de învățământ, directorii era ofițeri, ceea ce nu se obișnuiește la școlile civile, clasa respectivă ținea de „Sf. Sava”. Astfel, cele două volume au legătură pentru că, la câteva luni după ce își dă bacalaureatul, Regele Mihai ajunge pe tron și trebuie să se confrunte cu probleme despre care învățase numai teoretic. Și este interesant, în carte am scris despre asta: Regele Mihai se luptă cumva să recâștige controlul asupra Curții sale pe care, în primii ani, o domina generalul și apoi mareșalul Antonescu, mai ales prin ofițeri, care țineau de guverne, iar Ministerul de Război își putea impune punctul de vedere. Regele numește, sigur, persoane care răspund directivelor venite de la Guvern și, până la urmă, s-a ajuns la 23 august 1944, moment în care conducerea de la Palat era realizată de șeful curții de atunci, generalul Constantin Sănătescu care era și Mareșalul Curții Regale, unul dintre cei 21 de mareșali despre care am scris în carte”.

Mareșalii Palatului cartea

Care sunt urmatoarele proiecte?

Tudor Vișan-Miu: „Proiectul de care mă ocup acum și sunt obligat să mă ocup este teza de doctorat care continuă, din punct de vedere tematic, lucrarea care a apărut acum, întrucât se referă tot la Curtea Regală, dar și la alte figuri care nu sunt mai puțin interesante, chiar dacă sunt chiar mai puțin cunoscute decât cele de aici”.

Unde pot găsi ploieștenii cărțile?

Tudor Vișan-Miu: „Din fericire, această carte a apărut la o editură care are o difuzare națională. În toate librăriile din țară ar trebui să se poată găsi. De asemenea, volumul poate fi comandat de pe internet, de la editură sau de pe site-uri specializate în comenzi de cărți”.

Este o lectură savuroasă, cursivă și interesantă. După lansarea din Ploiești, de la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, alături de istoricul și jurnalistul Codruț Constantinescu și scriitorul Bogdan-Lucian Stoicescu, volumul „Mareșalii Palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866 – 1947” a fost lansat și la Câmpina, în prezența multor pasionați de istorie și mai ales de fascinanta Monarhie românească.

 CITEȘTE ȘI: De la pasiune la cercetare: „Mareșalii Palatului”, un volum de Tudor Vișan-Miu

Back To Top