• În ziua de 30 noiembrie îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, despre care scrierile sfinte menționează că ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus.
• Atât noaptea cât și ziua de Sfântul Andrei sunt însoțite de numeroase superstiții și obiceiuri precreştine.
Andrei, născut în anul 6 î.Hr., în Betsaida, Israel, a fost un apostol al lui Isus din Nazaret, frate cu Simon Petru. Evanghelia după Ioan menționează că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus. Conform aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Simon Petru la Isus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei drept „Cel dintâi chemat”. În enumerările apostolilor, Andrei este menționat mereu între primii patru.
Petru şi Andrei au renunţat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni“.
Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus mai pe urmă "Crucea Sfântului Andrei", în ziua de 30 noiembrie 60 d.Hr., în Patras, Imperiul Roman.
Unii istorici şi teologi din primele veacuri creştine susțin că Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în ţinuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei şi Sciţiei Minor, adică Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis şi Histria, dar şi în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Mării Negre, până în Crimeea. Este considerat și ocrotitorul României sau patronul spiritual al românilor, fiind cel despre care se crede că a adus pentru prima dată religia creștină pe teritoriul țării noastre. Cu toate acestea, în total zece state îl au ca ocrotitor pe Sf. Andrei.
CITEȘTE ȘI: Iluminatul ornamental de Sărbători va fi aprins în ajun de Moș Nicolae
Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale - Catedrala Mântuirii Neamului.
Peștera Sfântului Andrei, loc de pelerinaj
La aproximativ 80 de kilometri de Constanţa, în apropierea localităţii Ion Corvin, se află peştera în care s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei. Aici, la Betleemul neamului românesc, vin în fiecare an mii de credincioşi spre a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei. În anii 1930, cunoscutul teolog Ioan Dinu a amenajat Peştera unde a trăit Sf. Andrei, așezământ sfinţit în 1944. În perioada comunistă, acesta a fost desfiinţat, dar reactivat în anul 1990. Tot atunci a devenit schit, iar trei ani mai târziu a devenit mănăstire de călugări. În acest timp a fost construit al doilea corp de chilii pentru călugări şi gospodării anexe.
Moaştele Sfântului Apostol Andrei, dăruite în anul 2003 de către Mitropolia Kefaloniei din Grecia, se află în Biserica Acoperământul Maicii Domnului din Constanța.
În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei. Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.
Peste 1.800 de biserici din România poartă hramul Sf. Andrei.
Superstiții și obiceiuri precreștine
Sărbătoarea Sfântului Andrei este însoțită de numeroase tradiții precreștine și supersitiții.
Există credința că, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, locuinţele sunt amenințate de strigoi dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi cenuşa caldă e scoasă din sobă. Tot atunci se crede că spiritele morților bântuie prin locurile în care au trăit, iar fetele de măritat îşi văd ursitul în vis. Pentru a fi feriţi de rele, din nicio casă nu trebuie să lipsească usturoiul. În anumite zone, ușile și ferestrele casei erau unse cu usturoi pentru a ține la distanță strigoii. În această noapte, sub nicio formă nu se iese pe drum.
Tot în această noapte, dar și a doua zi, chiar de Sfântul Andrei, pentru a afla cât de rodnic va fi următorul an, gospodinele pun boabe de grâu la încolţit, într-o strachină cu apă. Cât de des va răsări grâul, atât de bogată va fi recolta de anul viitor. Conform tradiţiei, grâul pus la încolţit cu prilejul zilei de Sfântul Andrei prezice câte ceva și despre viitorul celui care l-a plantat. De Anul Nou, cum arată grâul, aşa va fi şi sănătatea acestuia în noul an.
Ziua de Sfântul Andrei este una a sărbătorii, a petrecerii și a recunoștinței, de asemenea, acum este și dezlegare la pește, în mijlocul postului Crăciunului.
Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului, fiind singura în care lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţa că „îşi vede lupul coada”.
În ziua de Sf. Andrei nu se lucrează în casă, pentru că orice treabă atrage prădătorii. Astăzi nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul sau orice primejdie nu se poate apropia de gospodărie decât dacă astfel hotărăște Sfântul Andrei.
Este o zi în care Sfântul Andrei trebuie cinstit prin horă și veselie, iar usturoiul care a fost ales pentru a proteja casa este păstrat pentru a fi semănat primăvara. Dacă cineva fură din usturoi, nu este bine nici pentru el, nici pentru păgubit. O parte din usturoiul de Sf. Andrei se păstrează de leac, dar și pentru protecție în călătorii.
De Sf. Andrei nu se țin la îndemână obiectele tăioase și ascuțite, se evită cuțitele la masă, nu se ceartă și nu se critică.
În această zi, peste 940.000 de români îşi serbează onomastica. Cele mai întâlnite nume sunt Andrei şi Andreea.
Sursa: adevărul.ro, crestinortodox.ro
CITEȘTE ȘI: DE VIZITAT ÎN PLOIEȘTI. Expoziție spectaculoasă de tapiserie la Muzeul de Artă
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană