• Joi, Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Ploiești deschide o nouă expoziție, de data aceasta de sculptură: „Oul și sfera”, a artistului Gabriel Sitaru.
• Vernisajul expoziției va avea loc joi, 30 martie, ora 16.00, evenimentul fiind dedicat Festivalului Internațional de Poezie Nichita Stănescu” ed. a XXXIII-a.
Forme cu grație, profunzime și idee exprimă expoziția „Oul și sfera”, a artistului Gabriel Sitaru, pe care o puteți vizita începând de joi, 23 martie, până pe 5 aprilie. Pentru ploieștenii iubitori ai artei, dar și pentru cei care doresc să cunoască această sferă a creației, expoziția este deschisă de luni până vineri, între orele 10.00 - 18.00, la Galeria de Artă a Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Ploiești.
Activ în câmpul artelor vizuale mai ales de la sfârșitul anilor ’80, Gabriel Sitaru tinde în creația sa spre o formă de expresie esențializată, sculpturile sale redau ideile cu o preocupare aparte către lirism, către metaforă. Este un sculptor care tinde spre abstractizare, recurgând la simboluri, la sugestii și, așa cum îl consideră criticii de artă, „artistul își concepe lucrările într-o corelare explicită cu versuri din creația stănesciană”.
Gabriel Sitaru lucrează într-o gamă largă de materiale: marmură, granit, piatră, bronz, inox, alamă, lemn, uneori recurgând la combinarea lor pentru obținerea efectelor plastice dorite. Preocuparea pentru perfecțiunea finisajelor se relevă mai ales în tendința de uniformizare a suprafețelor, dusă uneori până la netezime totală. (Maria Oroșan-Telea, 2014).
CITEȘTE ȘI: SERGIU CIOIU, ÎNTR-UN SPECTACOL EXCEPȚIONAL DEDICAT LUI NICHITA, LA TEATRU
Gabriel Sitaru este prahovean, născut la Proviţa de Jos, în 1949, a absolvit studii de sculptură cu maestrul Nicolae Kruch, este Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Bucureşti și are la activ numeroase proiecte care au fost recunoscute în țară și străinătate. Printre distincțiile sale, menționăm Premiul I la Festivalul Naţional al Ministerului Culturii (1989 ) și Diploma de Excelenţă pentru promovarea operei poetice a lui Nichita Stănescu (2013).
Golul și plinul - Sculptura lui Gabriel Sitaru în viziunea lui Christian Crăciun
Cum poate fi sculptat Nichita? Poetul abstract al lui alef, sferei și punctului, numărului 1, șamd pare a fi cel mai departe de posibilitatea mutării sensului în materie grea.
Dincolo de asta, însă, există câteva premise care incită la transformare: 1. Preocuparea sa obsesivă pentru limbaj, ceea ce incită sculptorul la o meditație simetrică despre translatarea între limba din (ne)cuvinte și cea din materie. 2. Faptul că, dincolo de această abstracțiune, Nichita este un extraordinar poet al corporalului, poate cel care folosește cel mai bogat lexic anatomic din lirica noastră. 3. Puternica încărcătură mítică și simbolică a poeziei sale, care-și poate găsi corespondentul metaforic în piatră sau metal. Gabriel Sitaru a intuit aceste posibilități de traducere/interpretare a sensului liric, transpunând în obiect plastic imaginile atât de proaspete și vizionare ale senzorialului poet elegiac.
Două sunt modalitățile principale: 1. jocul de plin și gol, asociat formei sferice a perfecțiunii. Sunt lecții despre cub și cerc în așa fel dispuse încât să sugereze starea de desprindere, de diafan, de plutire. Forme primordiale, simbolice, pământ și cer, suspendarea bilei în gol sau în interiorul altei sfere pentru a sugera starea de plutire, formele unor curbe „cochiliare” sugerează un dinamism al ideii. Și 2. Lumina. Suprafețele, de marmură sau de metal, sunt astfel șlefuite și dispuse încât să capteze sau reflecte lumina în jocul formelor respective. „Totul pleca de la argintiu în sus” spune poetul în tulburătorul poem Îndoirea luminii. Despre care dă semn și sculptorul, arătând aceeași tensiune de a supune lumina gravitației ideii.
O imagine șocantă „părul lung și negru și-l întinde de la ușă spre pat/să nu greșească bărbatul/niciodată drumul predestinat” este reprezentată plastic printr-un mănunchi de sârme nichelate, înnodate la un cap și răsfirate evanescent spre celălalt și care alcătuiește expresia directă a acestei metafore fundamentale a feminității dăruitoare care este părul.
Puritatea formelor plastice consună foarte grăitor cu noul limbaj prin care poetul revoluționa lirismul nostru. Pământul și cerul sunt polii acestei lumi. Uniți de săgeata care străpunge adesea inima obiectului. Sugestia aceasta de „zbor în bătaia săgeții”, cum ar spune H.-R. Patapievici, ridică greutatea materiei la diafanul atingerii unui ideal (inima, centrul sunt mereu sugerate).
Sculptura care sugerează zborul, iată oximoronul care permite întâlnirea aurorală dintre poet și artistul plastic. Comentând în marmură sau metal obsesia nichitiană pentru în-trupare, Gabriel Sitaru oferă ochiului o privire țintită, săgetând spre centrul cuvântului, spune prof. dr. Christian Crăciun despre creațiile sculptorului.
CITEȘTE ȘI: FESTIVALUL ARTELOR „NICHITA LA ECHINOCȚIU”: ZECE ZILE DE OMAGIU PRIN ARTĂ
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
