• Sărbătoarea de Halloween este celebrată în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie.
• Inițial o sărbătoare a onorării strămoșilor sau a celor plecați, ea a fost creată pentru creştinarea păgânilor şi pentru a marca ajunul Zilei Tuturor Sfinților (All Saints Day), purtând denumirea de All Hallows Eve.
• Rădăcinile arhaice ale Halloween-ului se regăsesc într-o festivitate celtică pe nume Samhain, care semnifica sfârşitul verii şi trecerea în anotimpul rece.
Data tradițională pentru celebrarea sărbătorii de Halloween este ultima zi a lunii octombrie, însă poate varia în funcție de obiceiurile fiecărei țări. Spre exemplu, în Suedia se sărbătorește Halloween în prima sâmbătă din luna noimebrie.
Rădăcinile Halloween-ului se regăsesc într-o festivitate celtică pe nume Samhain, care semnifica sfârşitul verii şi trecerea în anotimpul rece. Ritual al recoltei însoţite de focuri sacre, Samhain marca un prag temporal fundamental, când sufletele morţilor se plimbau noaptea pe strãzi şi trebuiau îmbunate prin daruri lãsate la uşã pentru a asigura abundenţa recoltelor viitoare.
În secolul al VIII-lea, din dispoziţia papei Grigore al III-lea, ‘superstiţia pãgânã’ devine o onorare a sfinţilor şi martirilor, All Saints’ Day încorporând o parte din tradiţiile celtice. Cu timpul, aceasta a evoluat într-o festivitate efectiv seculară, marcatã de evenimente precum faimosul trick-or-treating al copiilor sau întrunirile costumate.
În tradițiile celtice, Anul nou începe pe 1 noiembrie, dar cu o noapte înainte, hotarul dintre lumea celor vii şi lumea celor morţi se dechide. În timpul Samhain (pronunţat sow-in), spiritele se întorc pe pãmânt şi pot provoca mari pagube recoltelor. Dar acestea înlesneau în acelaşi timp posibilitatea druizilor de a citi în viitor. Pentru un popor dependent de lumea naturalã schimbãtoare, predicţiile erau de o valoare inestimabilã, mai ales la intrarea în anotimpul rece şi întunecat. Pentru a actualiza evenimentul, druizii aprindeau focuri sacre de dimensiuni colosale, unde oamenii se adunau ca sã ardã simbolic o parte din recoltã şi a sacrifica animale zeilor.
În timpul celebrãrii, celţii se costumau, îndeosebi cu piei de animale şi încercau sã-şi ghiceascã unul altuia viitorul.
La finele ceremoniei îşi aprindeau focul domestic din flacãra sacrã pentru a contribui la protecţia căminului în faţa frigului şi intemperiilor.
Pânã în 43 BC, Imperiul Roman deja cucerise majoritatea teritoriului celtic, aplicând sincretismul religios în cursul celor 400 de ani de stãpânire. Douã sãrbãtori romane sunt combinate cu Samhain-ul celtic. Prima este Feralia, o zi din octombrie în care romanii îi celebrau pe morţi, iar a doua era cea în onoarea Pomponei, zeiţã romanã a pomiculturii, având ca simbol un mãr.
Pe 13 mai 609, papa Bonifaciu al IV-lea transformã panteonul roman în loc de onoare al martirilor creştini, iar Ziua Tuturor Martirilor apare în calendarul creştin.
Mai tãrziu Grigore al III-lea extinde sãrbãtoarea la Ziua Tuturor Sfinţilor şi Martirilor, stabilind data la 1 noiembrie.
Pânã în secolul al 9-lea, religia creştinã se substituie vechilor ritualuri de pe teritoriul celtic, încercând de fapt sã adapteze sãrbãtorile ancestrale fondului religios creştin.
2 noiembrie devine Ziua Sufletelor, serbatã tot cu focuri uriaşe, parade şi mãşti de îngeri sau diavoli.
All Saints’ Day se mai numea şi All-hallows sau all-hallowmans (în engleza medie alholowmesse) şi tradiţionala noapte de dinainte, şamhain-ul celtic, All-hallows Eve, în cele din urmã Halloween.
Până în secolul al XX-lea, sărbătoarea era scrisă "Hallowe’en". Sintagma “All Hallows” apare în engleza veche (ealra hālgena mæssedæg, "sărbătoarea tuturor sfinților").
Conform Oxford English Dictionary (ediția a doua) de la Oxford University Press, “All-Hallows-Even” a fost tradusă drept "Ajunul Zilei Tuturor Sfinților".
În jurul anului 1773, scoțieni au încercat mai multe denumiri, combinând cuvintele, care să se rezume la evenimentul din 31 octombrie și, potrivit poetului scoțian Robert Burns, termenul Halloween, așa cum îl știm astăzi, a fost numit în poemul său în anul 1796.
Celebrarea Halloween-ului era extrem de limitată în Noua Anglie din cauza sistemului protestant rigid. Mult mai comun era în Maryland şi în coloniile din sud. Ca urmare a amestecului dintre credintele şi cutumele diverselor grupuri etnice şi ale autohtonilor indieni a rezultat o versiune americana distinctã a sãrbãtorii. Primele celebrãri includeau ”play parties”, evenimente publice pentru onorarea recoltelor în cadrul cãrora se ascultau poveşti despre morţi, se cânta şi se dansa. În zona colonialã comune mai erau şi nararea de poveşti cu fantome sau nãzbâtiile copiilor.
Pânã la mijlocul secolului al XIX-lea festivitãţile tomnatice cresc în frecventã, dar Halloween-ul nu se sãrbãtoreşte peste tot în state.
În a doua jumãtate a secolului, America este invadatã de noi imigranţi, îndeosebi irlandezi care vor sã scape de foametea din 1846.
Aceştia contribuie la cizelarea şi popularizarea festivalului, începând sã practice treick-or-treat. Tinerele fete credeau cã pot afla numele peţitorului prin trucuri cu aţã, coji de mere sau oglinzi. Spre sfarsitul secolului ia amploare o miscare care sublinia ideea unei sãrbãtori care sã promoveze ideea de comunitate mai degrabã decât poveştile cu fantome. Dar petrecerile cu jocuri, festinuri şi costume fãceau regula, prefãcând treptat celebrarea într-un spectru de superstiţii cu componentã economicã şi socialã pronunţatã.
Deja în anii 20-30 Halloween îşi desãvârşeşte secularizarea prin petreceri şi parade, dar accentul pe serbarea în comunitate se pãstreazã.
Prin anii 50, Halloween rãmâne mai degrabã în apanajul tinerilor. Baby-boom-ul mutã festivitãţile din cãminele culturale în şcoli şi acasã, având loc totodatã o revigorare a vechii practici de trick-or-treat. Se naşte astfel o nouã tradiţie americanã în continuã dezvoltare şi exportare. Apoape 6 miliarde de dolari se cheltuie anual pe Halloween.
Halloween astăzi
În această noapte, milioane de oameni de pe întreaga planetă serbează Halloween-ul, iar sărbătoarea se răspândește tot mai mult. Este evenimentul pentru care se aleg cele mai spectaculoase costume și machiaje, este o zi încărcată de tradiții, obiceiuri și ritualuri, dar și o sursă inestimabilă de povești, de care omenirea are nevoie.
Tradiții și obiceiuri de Halloween
Halloween este unul dintre cele mai așteptate evenimente ale lunii octombrie, datorită tradițiilor și obiceiurilor care au evoluat de-a lungul timpului și au ajuns să fie astăzi adaptate și reinterpretate în funcție de regiune și cultură.
Dacă, în trecut, sărbătoarea populară avea în vedere pomenirea celor plecați dintre noi, mai târziu, oamenii au folosit acest prilej și drept o ocazie de a scăpa de teama de necunoscut și de moarte, dar într-un mod diferit, prin intermediul jocurilor, costumelor, ritualurilor și petrecerilor.
Costume, măști și petreceri tematice de Halloween
Orice persoană care alege să participe la un eveniment organizat de Halloween trebuie să se deghizeze într-un personaj sau obiecte purtând costum, machiaj sau accesorii tematice. Pe vremuri, se purtau doar costume înfricoșătoare de monștri, diavoli sau vrăjitoare, însă pe parcursul timpului vestimentația a fost completată și de costume inspirate din personaje fictive, celebrități contemporante sau prințese. Obiceiul de a purta diferite costumații de Halloween are origini în credințele și miturile străvechi. Pe atunci, oamenii credeau că dacă poartă costume înfricoșătoare alungă spiritele rele.
Culorile specifice sărbătorii de Halloween sunt negru și portocaliu. Explicația a fost spusă și de Lisa Morton, autoarea cărții "Trick or Treat: o Istorie a Halloween-ului", care transmite că portocaliul este o culoare caldă, care amintește de focurile de tabără de pe vremuri și de recolta de toamnă. Pe de altă parte, negrul simbolizează moartea/întunericul și este asociat cu noaptea și necunoscutul.
Sculptarea dovlecilor de Halloween
Sculptarea dovlecilor în formă de felinare denumiți și "Jack-o’-lanterns" este o altă tradiție a sărbătorii de Halloween respectată de tot mai mulți oameni. Legenda acestui obicei provine de la un mit irlandez care îl descrie pe un tânăr, Stingy Jack Olantern, un personaj mitic, care obișnuia să le facă diferite farse oamenilor. Potrivit legendei, pentru că a păcălit prea mulți oameni, Jack a fost condamnat de către Diavol să trăiască toată viața cu un felinar în mână, făcut dintr-o gulie scobită în care era un tăciune aprins cu foc din Iad.
În alte variante ale folclorului irlandez, un beţiv pe nume Stingy Jack se întâlneşte pe drum cu diavolul când se întoarce acasã de la tavernã. Diavolul îi solicitã sã-l însoţeascã în iad, dar Jack îl convinge sã se urce într-un copac din apropiere ca sã culeagã un mãr. Îl pãcãleşte înfingând o cruce în trunchi, obligându-l sã rãmânã în copac. Jack consimte sã-l elibereze dacã îi promite cã nu-l va primi niciodatã în iad, lucru cu care este de acord. Când moare, pe Jack nu îl vrea nici raiul din cauza pãcatelor sale, nici iadul din cauza pactului.
Aşa cã Jack gãureşte un dovleac, pune înãuntru o candelã şi se foloseşte se instrument drept cãlãuzã între cele douã lumi. Jocul de lumini al dovleacului face aluzie şi la cele doua culor simbolice ale sãrbãtorii: oranjul semnificã toamne, focul, recolta, în vreme ce negrul este asociat morţii, întunericului şi rãului.
Rețete culinare pe bază de dovleac
Pentru petrecerile de Halloween se pregătesc preparate culinare din recolta toamnei, în special din dovleac, mere, nuci sau struguri.
Trick or Treat de Halloween
Trick-or-treat nu este altceva decât o preluare a paradelor din timpul All Saints’ Day, când în timpul defilărilor se obişnuia sã se dea pomanã celor sãraci, în schimbul promisiunii unei rugãciuni pentru sufletele celor morţi. Şi acestã practicã are tot rãdãcini pãgâne: sacrificarea de mâncare şi bãuturã pentru potolirea spiritelor. Spiritele puteau sã-ţi iasã în cale în toiul nopţii şi frigului, iar pentru ca ele sã nu te recunoascã trebuia sã porţi o mascã. Evul Mediu a exacerbat mult apariţiile fantomatice, care dobândeau o dimensiune satanicã spre deosebire de cea naturalã din tradiţia celtã. Întãrirea superstiţiilor în aceastã noapte dateazã tot din Evul Mediu.
Trick-or-treat, tradus astăzi prin: „ne dați ori nu de dați" / „păcăleală sau dulciuri" a rămas un obicei urmat în special de copii în ziua de Halloween. Aceștia se costumează în diferite personaje amuzante, merg din casă în casă și întreabă: „Trick or Treat?” așteptând să primească dulciuri. Dacă nu primesc dulciuri, atunci vor face o farsă persoanei la care au ajuns în fața casei. Acest obicei provine tot dintre legende veche, din credințele celtice, în care se spunea că spiritele rele sunt alungate dacă le oferi dulciuri.
Colindatul de Halloween
Asemănător cu "trick or treat", dar de data asta obiceiul constă în grupuri de oameni de toate vârstele, care merg din casă în casă, cântă, spun glume și așteaptă la schimb dulciuri sau bani.
Ghicitul viitorului
Multe din ritualurile desuete se concentrau însã şi pe viitor şi cei în viaţã. De pildã în Irlanda secolului al XVIII-lea un bucãtar obişnuia sã ascundã un inel în piureul de cartofi, sperând ca acesta sã aducã noroc în dragoste celui care-l va gãsi. Ghicitorii scoţieni recomandau tinerelor fete sã dea nume alunelor şi sã le arunce în foc, aluna care ardea fãrã sã trosneascã fiind cea cu numele alesului. O altã superstiţie spunea cã dacã fata mânca un amestec dulce din alune, castane şi nucşoarã înainte de culcare, îl va visa pe viitorul soţ. Alte ritualuri erau mai competitive: cine gãsea primul o gâlmã pe o castanã era primul care avea sã se cãsãtoreascã.
Obiceiurile legate de cãsãtorie au trecut aproape complet în umbrã ca sã facã loc infuziei de creaturi mitice care populeazã Halloween-ul: vârcolaci, vampiri, vrãjitoare, toate cu activitate maximã în aceastã noapte.
Mituri de Halloween
- Potrivit superstițiilor vremii, în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, spiritele rele și bune traversează granița din lumea noastră și cea de dincolo.
- Se crede că, în noaptea de Halloween, oglinzile arată fantome și nu este indicat să privești într-una în acea noapte.
- Dacă un liliac zboară în apropierea casei, în noaptea de Halloween, se spune că acesta este un semn că un spirit rău este în apropiere.
- Întâlnirea cu o pisică neagră în noaptea de Halloween este considerat semn de ghinion. O altă superstiție de Halloween este că, dacă participi la o cină nu este bine să vorbești, altfel vei încuraja spiritele rele să se apropie de masă.
- Pe vremuri se credea că, persoanele născute în noaptea de Halloween aveau menirea să vadă și să vorbească cu spiritele.
Foto: Blogto.com
Surse: historia.ro, digi24.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană