• Peste două milioane de români, basarabeni, ucraineni și sârbi sărbătoresc, astăzi, Crăciunul pe rit vechi.
• Motivul este acela că Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul Iulian.
Crăciunul este sărbătorit în calendarul pe stil vechi (neîndreptat încă) pe 7 ianuarie.
Calendarul vechi a fost întocmit de filosoful Iulian Sosigene din Alexandria, în anul 44 înainte de venirea Domnului, din porunca împăratului Romei, Iulius Cezar. Acest calendar a fost întocmit şi aşezat la acea vreme potrivit izomia (echinocţiul), care era la data de 24 martie şi 24 septembrie. Dar după întocmirea acestui calendar, astronomii cei vechi au observat că acest calendar rămânea în urmă, faţă de calendarul ceresc, cu o zi şi o noapte la 300 de ani, spune Părintele Cleopa Ilie (Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria).
Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial şi a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor.
O îndreptare a acestui calendar a avut loc la data de 24 februarie 1582, când papa Grigorie al XIII-lea a făcut reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.
În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte un nou calendar. Calendarul îndreptat, întrebuinţat de către ortodocşi în urma acestei întâlniri, s-a numit neo-iulian sau constantinopolitan.
La reuniunea de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată cu acel prilej a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va dori, pentru a evita astfel tensiunile care ar fi putut să apară în urma unei impuneri stricte în această privinţă.
Îndreptarea calendarului din 1924 a fost totuşi adoptată de către cele mai multe Biserici Ortodoxe, au rămas însă câteva dintre acestea cu calendarul iulian neîndreptat. Între Bisericile Ortodoxe care nu au făcut această schimbare se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, acestea se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paştile şi toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”.
Obiceiuri de Nașterea Domnului pe rit vechi
În Ajunul sărbătorii, credincioșii merg la biserică pentru a celebra nașterea lui Iisus Hristos. În timpul slujbei se aprind lumânări și se cântă colinde.
Începând cu seara de Ajun, credincioșii merg cu colindul pentru a aduce binecuvântarea Crăciunului din casă în casă. După colindat, fiecare familie se adună pentru a celebra Cina Sfântă.
O superstiție a serii de Crăciun este aceea de a pune sub fața de masă bani și fân, deoarece acesta simbolizează și atrag bunăstarea casei.
O tradiție respectată în unele comunități este bogăția puilor. Astfel că, în seara de Crăciun, credincioșii aduc în biserică (în interior sau în curte) pui vii, deoarece aceștia simbolizează darul vieții și fertilitatea.
Potrivit tradițiilor vechi, în dimineața de Ajun se taie crengi de stejar cărora li se dă foc seara. Se spune că, astfel, oamenii se spală de păcate, iar flăcările mari simbolizează bunăstare, noroc și fericire în noul an.
Tradițional, în ziua de Crăciun, pe masă se pun douăsprezece feluri de mâncare, câte unul pentru fiecare dintre cei doisprezece apostoli. De pe masă nu trebuie să lipsească grâu fiert cu nucă, compot de prune și sarmale de post cu hribi.
Un fel traditional de Crăciun este “Kutia”, un preparat rece, asemănător unui terci, făcut din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere.
Tradiții de Crăciunul pe rit vechi în România
În România, moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni ori sârbi celebrează în fiecare an, pe 7 ianuarie, Crăciunul pe rit vechi.
Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi: “haladet” (o piftie care se mânâncă cu hrean), “lapșa” (tăieței fierți în supă de pasăre), sarmale, preparate din pește, cozonac cu nucă, “vareniki” (colțunași cu brânză).
Ucrainienii stabiliți în Maramureș pregătesc pentru masa de Crăciun nouă feluri de mâncare, iar cea mai importantă dintre ele este “hrebleanca”, o mâncare din ciuperci și zeamă de varză. În comunitățile de sârbi se pregătesc preparate de post, iar la miezul nopții se aprinde o creangă de stejar denumită “banjak”. Potrivit superstițiilor, creanga simbolizează bunăstare, noroc, fericire și bani.
Pe 7 ianuarie, basarabenii pregătesc un aluat din pâine din care fac un colac în forma cifrei opt, denumit “Crăciunelul”, dar și un alt colac denumit “Ajunelul”, care vestește Nașterea Domnului. Cei doi colaci se agață împreună cu flori de busuioc la icoană și se țin până în aprilie, la Sfântul Gheorghe, atunci când se scot și se dau la animale.
În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, persoanele care urmează calendarul iulian sărbătoresc intrarea în noul an, respectiv Revelionul pe rit vechi. De asemenea, sărbătoarea de Bobotează este sărbătorită pe 19 ianuarie de către creștinii ortodocși de rit vechi.
Surse: agerpres.ro, digi24.ro
CITEȘTE ȘI: Sfântul Ioan Botezătorul aduce o mulțime de tradiții pentru a atrage binele în noul an
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
