• Ultimul concert simfonic al lunii martie aduce în fața publicului doi muzicieni de excepție care, prin pasiunea și virtuozitatea lor, creează o atmosferă fabuloasă, cu interpretări strălucitoare, inedite: fagotistul Ionuț Mardare și maestrul Tiberiu Soare la pupitrul dirijoral.
• Din program fac parte selecții din operele lui Nikolai Rimski-Korsakov, Franz Adolf Berwald, Piotr Ilici Ceaikovski și Aleksandr Borodin.
Joi, 27 martie 2025, fagotistul Ionuț Mardare revine în concert pe scena Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești în rol solistic, cu două lucrări superbe: „Konzertstück pentru fagot și orchestră, op. 2” compus de Franz Adolf Berwald (reprezentant al romantismului suedez) și Aria lui Lenski din opera „Evgheni Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovski într-un aranjament pentru fagot și orchestră.
Fagotistul Ionuț Mardare
Solistul concertului simfonic de săptămâna aceasta, fagotistul Ionuț Mardare, este absolvent al Liceului de Artă „Octav Băncilă” din Iași (sub îndrumarea prof. pe Valentin Petrescu) și al Universității Naționale de Muzică din București, specializarea Fagot (la clasa prof. Miltiade Nenoiu). Și-a desăvârșit pregătirea academică obținând titlul de doctor în muzică sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Ionuț-Bogdan Ștefănescu.
Participarea la numeroase cursuri de măiestrie i-a oferit oportunitatea de a se perfecționa alături de fagotiști de renume internațional, precum Franck Leblois (Franța), David Rachor (SUA), Heinz Riedelbauch (Germania), Julie Price (Marea Britanie) și Wolfgang Gaag (Germania). Remarcabilul său palmares, încununat de premii obținute la cele mai importante concursuri de specialitate, i-a consolidat reputația atât pe plan național, cât și pe scena muzicală internațională.
A susținut recitaluri în ipostază solistică și ca membru în formații camerale (Dixtuorul Conservatorului București, Cvintetul de lemne "Fonetic") pe scena Radiodifuziunii Române București, la Ateneul Român București și la Palatul Șuțu. A concertat în calitate de solist alături de Filarmonicile din Bacău, Ploiești, Pitești, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Iași, București, Orchestra de Cameră Radio, Lebanese Philharmonic Orchestra, Orchestra „Academica” a Conservatorului București, și a cântat în calitate de solist pe celebra scenă din „Sala cu Orgă” (Chișinău) în cadrul Programelor UNESCO.
Șef partidă solist instrumentist fagot al Orchestrei de Cameră Radio și solist instrumentist fagot la Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești din anul 2022 până în prezent, Ionuț Mardare are o activitate artistică impresionantă, colaborând cu Opera Națională București (2003-2005, 2006-2013 colaborator permanent-fagot, 2013-2016), Filarmonica Pitești (2007-2016 șef partidă fagot), Orchestra Națională Radio (solist-instrumentist fagot în perioada 2012-2013, 2016-2017 solist instrumentist fagot), Opera din Malmo (co-principal Fagot între 2017-2018, 2020-2021), Orchestra Filarmonică Libaneză (fagot principal în perioada 2017-2020).
A fost membru al Orchestrei Române de Tineret, al Fundației Române pentru Excelență în Muzică și al Cvintetului de Suflători „Fonetic”, alături de care a urcat pe cele mai prestigioase scene. Printre ansamblurile simfonice cu care a colaborat se numără și Malmo Symfonieorkester, Orchestre National de Lille, Esbjerg Ensemble etc.
Joi, în concert, va evolua alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploiești, condusă de la pupitrul dirijoral de maestrul Tiberiu Soare.
CITEȘTE ȘI: Festivalul artelor „Nichita la Echinocțiu” are loc în perioada 21-31 martie
Despre dirijorul Tiberiu Soare
Dirijorul Tiberiu Soare este un artist complex, fascinat de muzica de operă, iubitor al cărților și interesat de fizică, cu o pregătire muzicală de excepție.
Născut în 1977 a absolvit Facultatea de Interpretare Muzicală (tubă, clasa conf. univ. Ion Popescu) și Facultatea de Compoziție și Pedagogie Muzicală (Dirijat de Orchestră) sub îndrumarea prof. Ludovic Bacs și conf. univ. dr. Petru Andriesei, urmat de un Master în Stilistică Dirijorală, la clasa profesorului Horia Andreescu).
A obținut titlul de Doctor în muzică cu cercetarea realizată din perspectivă dirijorală asupra operei Oedipe de George Enescu, sub coordonarea prof. Univ. Dr. Dan Dediu.
S-a perfecționat continuu alături de dirijori precum Alain Paris, Adrian Sunshine ori compozitorul Dan Dediu.
S-a aflat la pupitrul dirijoral a numeroase ansambluri simfonice din Iași, Cluj, Târgu-Mureș, Brașov, Timișoara, Craiova, Satu Mare, Ploiești, Constanța, Bacău, Botoșani, București (Orchestra de Cameră Radio și Orchestra Națională Radio) și a condus diferite orchestre de prestigiu precum London Philharmonic Orchestra, Kammer Ensemble N (Stockholm), Musica Vitae Chamber Orchestra (Suedia), Osaka Chamber Symphony Orchestra (Japonia), Bad-Reichenhaller Orchester (Germania), Orchestra Filarmonicii din Atena, “Bedrich Smetana” Philharmonic Orchestra (Zlin, Cehia), Orchestra Radio Praga, Orchestra Filarmonicii din Sofia, Orchestra de Camera din Chişinău, Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu (Chișinău), Camerata Salzburg, Orchestra Simfonică din Beirut (Liban), Orchestra Simfonică de Stat din Izmir (Turcia).
Inițiator și Coordonator al Studioului Experimental de Operă și Balet „Ludovic Spiess” din cadrul Operei Naționale București și colaborator permanent al Fundației „Calea Victoriei”, dirijor al Ansamblului de Muzică Nouă Profil, Dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii din Sibiu, profesor la Universitatea Națională de Muzică din București și dirijor al Operei Naționale București, Tiberiu Soare a primit numeroase distincții și premii pentru activitatea sa bogată.
Printre lucrările pe care le va dirija în cadrul concertului de joi se numără și una dintre cele mai frumoase pagini muzicale semnate de maestrul Dan Dediu, Poemul coregrafic „Altița”, prezentat în audiție absolută. Despre domnia sa Lothar Knessl scria în Wien Modern Almanach (Universal Edition, 1998) că este „actualmente probabil cel mai talentat dintre tinerii compozitori români (…).
Programul serii
Nikolai Rimski-Korsakov - Uvertura Marele Paște Rus
Franz Adolf Berwald - Konzertstück pentru fagot și orchestră, op. 2
Piotr Ilici Ceaikovski - Aria lui Lenski din opera Evgheni Oneghin, arr. pentru fagot și orchestră
Aleksandr Borodin - Simfonia a II-a în si minor
Din concert: Franz Adolf Berwald
Membru al Academiei Regale de Muzică și profesor de compoziție la Conservatorul din Stockholm, Franz Berwald (1796-1868) este reprezentant al Romantismului suedez începându-și cariera de compozitor și interpret (vioară) de timpuriu. Deși creația sa nu a fost foarte apreciată pe perioada vieții compozitorului, aceasta se remarcă prin originalitate și diversitate stilistică (inspirat fiind de Schubert, Schumann ori Berlioz), scriitură ce zugrăvește cu sensibilitate și concizie lumi interioare și peisaje sonore. Stilul său se distinge prin echilibru și rigoarea formei preluată de la clasici și tratată cu o libertate personală, structuri armonice îndrăznețe, ritm energic, cu accente neașteptate, orchestrație originală, inovatoare pentru acea perioadă, cu combinații timbrale neobișnite și melodică caracterizată de lirism sobru dar expresiv.
Deși încadrat în stilistica romantismului timpuriul, Berwald a fost adesea perceput ca un spirit înaintea epocii sale, întrucât limbajul său muzical depășea convențiile estetice ale mediului suedez și chiar ale Europei centrale.
A compus șase simfonii, poeme simfonice, uverturi, muzică de cameră, concerte și două opere. Dintre acestea, „Konzertstück pentru fagot și orchestră” a rămas în istoria muzicii drept una dintre cele mai desăvârșite lucrări concertistice dedicate instrumentului de suflat, ce abundă în momente de virtuozitate și expresivitate. Compus în 1827, a avut premiera pe 28 noiembrie 1828 la Stockholm, cu Franz Preumayr în rol solistic (cel căruia îi este dedicată lucrarea) și Orchestra Curții Regală, condusă de la pupitrul dirijoral de verișorul compozitorului, Johan Fredrik Berwald.
Piotr Ilici Ceaikovski
Cea de a doua lucrare pe care Ionuț Mardare o va interpreta din postura de solist este Aria lui Lenski din opera „Evgheni Oneghin” semnată de Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893) se remarcă drept unul dintre cei mai expresivi și reprezentativi compozitori ai romantismului, un melodist desăvârșit, care a adus o contribuție remarcabilă la consolidarea și afirmarea culturii muzicale naționale. Muzica sa se distinge prin profunzimea trăirilor psihologice și dramatismul intens, construit pe contraste puternice precum om-fatum, frumos-grotesc, bine-rău.
Format în spiritul marilor tradiții romantice, Ceaikovski a compus o muzică plină de lirism, sinceritate și spontaneitate, reușind să pătrundă cu o finețe deosebită în universul interior al personajelor. Fascinat de arta dansului rusesc, el a depășit granițele baletului clasic și romantic, insuflându-i o profunzime dramatică prin simfonizare și o expresivitate aparte. Dansurile tradiționale, în viziunea sa, au devenit adevărate momente de spectacol, îmbogățite cu sensuri poetice și încărcătură emoțională. Alegerea subiectelor a dus la nașterea unor creații muzicale de o frumusețe rară, caracterizate prin melodii rafinate, o expresivitate subtilă și o paletă timbrală inovatoare, cu o mare forță sugestivă. Astfel, Ceaikovski poate fi considerat întemeietorul dramei muzicale și al spectacolului coregrafic modern, lăsând posterității unele dintre cele mai fascinante și durabile capodopere din întreaga istorie a muzicii.
Ceaikovski a compus „Evgheni Oneghin” în 1878 și reprezintă împlinirea artistică a eforturilor sale susținute spre realizarea idealului estetic. Compusă pe un libret al compozitorului cu participarea lui K. S. Silovski (după romanul în versuri de Pușkin), lucrarea reflectă o dramă profund personală, dar intensă, construită în jurul unui conflict inspirat din experiențe trăite de compozitor.
În centrul operei stau Oneghin și Tatiana, acțiunea fiind construită în jurul lor, prin momente patetice, de un lirism intens, punându-se accent nu pe efecte scenice ci pe „poezia ei în ansamblu, caracterul prodund uman, simplitatea subiectului, asociate cu textul genial” (Vasile Iliuț). Ceaikovski își construiește personajele evolutiv, prin pagini de o frumusețe covârșitoare, caracterizate de lirism, melodică expresivă, sensibilitate, desprinsă din marea tradiției a romanței ruse înnobilată cu valențe noi. Rezultă o Tatiană melancolică, naivă și sinceră în puritatea sentimentelor pe care o transformă într-o femei elucidă, fermă și hotărâtă și un Oneghin sever și rece care, spre finalul operei, ajunge la o expresie dramatică, patetică. Lenski este prezentat ca fiind un tânăr visător, sensibil, senin și vesel la început ce la final va îmbrăca expresia tragică dinaintea morții atunci când se află în fața duelului cu Oneghin.
Grupul celor cinci
Contextul cultural, social și politic din Rusia secolului al XIX-lea au favorizat apariția unor instituții muzicale cu rol formativ și cultural, precum Societatea Muzicală Rusă, Conservatorul din Sankt Petersburg și cel din Moscova. Aceste centre culturale au avut un rol esențial în revitalizarea vieții muzicale și în pregătirea noilor generații de interpreți și compozitori (Mili Balakirev, Modest Mussorgski, Aleksandr Borodin, Nikolai Rimski-Korsakov, Anton Rubinstein, Nicolai Rubinstein și Piotr Ilici Ceaikovski) ale căror creații, profund ancorate în spiritul național, au susținut consolidarea reformelor culturale.
La mijlocul secolului al XIX-lea lua naștere „Grupul celor cinci”, cunoscut și ca „Mănunchiul puternic” (denumire pusă în mod ironic de esteticianul Vladimir Stasov), care avea ca obiectiv valorificarea folclorului rus, accentuând caracterul național și vizând o largă deschidere, o accesibilitate crescută și o rezonanță durabilă în rândul publicului larg. Grupul era format din Mili Balakirev, Cesar Cui, Aleksandr Borodin, Nikolai Rimski-Korsakov și Modest Mussorgski și își propunea continuarea liniei estetice și a principiilor pornite de Mihail Ivanovici Glinka și Alexandr Sergheevici Dargomijski, reprezentanți ai romantismului rus din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
În concert: Nikolai Rimski-Korsakov
Rimski-Korsakov s-a distins prin forța expresivă a creației sale, înrădăcinată în mituri, istorie și literatură, dar mai ales prin rafinamentul și eleganța scriiturii muzicale. Creația sa, desăvârșită în construcția formei, în finețea armonică și în strălucirea orchestrației, trădează un spirit profund cultivat și o intuiție artistică deosebită. Lucrările sale se remarcă prin limbajul simfonic perfect finit și culoarea timbrală strălucitoare, considerând orchestra elementul principal în desfășurarea acțiunii dramatice. Rimski-Korsakov dovedește o deosebită abilitate de a reda în plan muzical trăirile psihologice ale personajelor, utilizând cu finețe combinațiile timbrale.
Muzica sa, o lume a poeziei, frumuseții, luminii, poveștilor populare, feerice și fantastice, descrie într-o manieră foarte expresivă destine umane, acțiuni, evenimente istorice, ori peisaje ale aturii, rezultând o legătură strânsă a compozitorului cu muzica națională rusă. Joi seară, Orchestra Simfonică ploieșteană, condusă de la pupitrul dirijoral de maestrul Tiberiu Soare, va da glas Uverturii „Marele Paște Rus”. Compusă între 1887-1888, uvertura concert a fost dedicată memoriei lui Modest Mussorgski și Aleksandr Borodin și a avut premiera pe 15 decembrie 1888 la Sant Petersburg.
Concert cu Aleksandr Borodin
În anul în care Rimski-Korsakov începuse munca la această lucrare fabuloasă, se stingea din viață Aleksandr Borodin, profesor de chimie pasionat de muzică, consecvent tradiției, care are o creație definită de caracterul național, măreția epică, culoarea orientală, expresivitate, veridicitate și frumusețea melodică și armonică.
Deși are un număr restrâns de lucrări, a lăsat o moștenire de o valoare incomensurabilă, plină de originalitate, armonii inedite, melodii plastice și sugestive, ritmuri vii, lucrări ce impresionează prin vigoarea și robustețea scriiturii.
Simfonist prin excelență, a preluat principiile genului din clasicism și romantism și l-a adaptat și subordonat concepției sale poetico-programatice, rezultând imagini sonore grandioase.
Una dintre cele mai frumoase și îndrăgite lucrări ale sale este Simfonia nr. 2 în si minor, cunoscută și sub denumirea de „Simfonia Bogatârilor”, Stasov supranumind-o „Simfonia bravilor” sau „Eroica”. Lucrarea care va putea fi ascultată în concert ilustrează viziunea poetico-programatică a lui Rimski-Korsakov și estetica „Grupului celor Cinci” în genul simfonic. Compusă în 1876, lucrarea se impune prin unitatea concepției, a dramaturgiei și a planului tonal. A avut premiera pe 10 martie 1877 sub conducerea lui Eduard Nápravnik însă doi ani mai târziu Borodin a revizuit orchestrația iar noua versiune a fost prezentată în concert pe 4 martie 1879, avându-l pe Rimsky-Korsakov la pupitrul dirijoral.
Bilete pentru acces în sală AICI.
Concertul va fi transmis integral live pe Virtual Concert Hall iar biletele virtuale pot fi achiziționate de AICI.
Evenimentul: Concert Simfonic - Tiberiu Soare - Ionuț Mardare - 27 martie 2025
Foto: Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești/ Facebook
CITEȘTE ȘI: Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” – Programul complet
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
