Categorie: Dezvăluiri

razvan-alexeScurt istoric: Odată cu interceptările în baza unui mandat de siguranță națională din Dosarul Flaminia, în care prahoveanul Marcel Păvăleanu, angajat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a fost urmărit de către oamenii legii timp de câteva luni de zile, Cutia Pandorei a fost deschisă. Un dosar incredibil de evaziune fiscală, cu ramificații care depășeșc granițele naționale, având, însă, epicentrul exact în județul Prahova a fost demarat de către procurori (în exclusivitate - pontul cu Flaminia a fost dat de procuratura altei țări către omologii români, după ce, cu aproximativ un an înainte de Flaminia, ÎNCĂ UN VAPOR A FOST DESCĂRCAT ÎN ZONA PORTURILOR ROMÂNEȘTI).

De la Flaminia au fost demarate o serie de investigații disjunse în dosare complexe care, în momentul de față, nu au cum să fie „oprite" de anumiți membri ai acestui grup extins care depun, zilele acestea, eforturi exasperate în această direcție. Mă refer, desigur, la grupurile de interese aflate, încă, în libertate.

Pe scurt, fiindcă istoria legată de începuturile cercetărilor a fost deja scrisă, grupul care a vrut să aducă deșeuri periculoase pe teritoriul românesc a fost, așa cum spuneam, monitorizat masiv, în baza unui mandat de siguranță națională, pornit în baza altui mandat european.

Din discuțiile telefonice purtate de către membrii grupării din care făcea parte prahoveanul Marcel Păvăleanu, procurorii au demarat ampla anchetă în urma căreia, în momentul de față, un număr de 140 de firme sunt urmărite penal în cel mai mare dosar de evaziune fiscală din istoria Prahovei.

Acesta este de-abia începutul.

Coincidență sau nu, peste șaizeci dintre acestea sunt din județul de baștină al lui Păvăleanu, membru al organizației PSD Prahova (organizație care l-a și propus pentru poziția de consilier în cadrul SGG).

Monitorizând membrii grupării, procurorii au luat urma banilor, descoperind o caracatiță incredibilă, cu tentacule atât în zona politicului, a economicului, infiltrată până la cel mai înalt nivel în structurile statului român.

Zeci de milioane de euro au fost plimbate dintr-un cont în altul, în baza unor contracte pe care procurorii le consideră fictive, atât pentru a eluda taxele către stat, cât și pentru a acoperi urmele unor identități celebre.

Începutul: Bugetul de stat. Finalul: sacoșa de bani scoasă din bancă.

Din ancheta oamenilor legii rezultă, chiar și acum, la începutul investigației, că societăți influente și nume puternice ale României sunt implicate adânc într-un sistem care are toate caracteristicile unui grup de crimă organizată: licitații măsluite pentru contracte cu statul, firme abonate la banul public-interlopi-politicieni-polițiști-presă-societăți fantomă în care au fost puși administratori-paravan (oameni inclusiv din sate amărâte din Serbia care au devenit, peste noapte, administratorii unor firme care au rulat milioane de euro în Prahova, din conturile instituțiilor bugetare).

Un ochi antrenat realizează, chiar și fără să aibă toate datele deținute de procurori, că România este captivă într-un sistem corupt sută la sută bananier.

Dezvăluirile din săptămânile care urmează vor arăta că șansele de a scăpa de mafia transpartinică deținătoare a puterii sunt aproape nule.
Statul român este slab, nepregătit să facă față provocărilor venite din partea unor grupări care, la fel ca în Italia din perioada mijlocului de secol trecut, au pe ștatul de plată politicieni, factori decizionali din administrație, control financiar, de mediu, polițiști și presă coruptă.

Asta se întâmplă acum, la nivel național – procurori și judecători împotriva SISTEMULUI

Continuând firul anchetei, pe lângă societățile de tip fantomă, s-a descoperit că marile firme abonate la contracte cu bugetul de stat sunt părtașe directe la circuitul economic amintit.

Firmele mari din Prahova au primit lovitura de grație: pe lângă începerea urmăririi penale, li s-au blocat toate conturile, pentru a se opri circuitul scurgerii de bani. Odată cu blocajele, patronii societăților respective au simțit atât sabia legii, dar și falimentul care bătea la ușă. Dintr-o dată, lumea a devenit cooperantă și, în urma negocierilor, s-a nimerit, printre oamenii de afaceri, primul denunțător al unui alt circuit, cel al traficului de influență, care explică dezvoltarea grupării economice evazioniste.

Omul „cheie" – Răzvan Alexe. Denunțătorul: Ion Dumitru (fost Star T&D).

Dacă pe dosarul de evaziune în care este urmărit și Alexe se reușise să se obțină cercetarea în stare de libertate, cu interdicție de părăsire a țării (în momentul încheierii deciziei de către instanța Tribunalului PH, Alexe era oricum plecat din țară), în ziua în care s-a întors și s-a prezentat singur la Parchet pentru a răspunde acuzațiilor și pentru a dovedi că fusese plecat din țară, Alexe a fost reținut pentru trafic de influență în urma denunțului omului de afaceri Dumitru.

Astfel, Alexe s-a întâlnit cu fostul său asociat Păvăleanu în arestul de la Câmpina, acolo unde fostul consilier în SGG era deja reținut de două luni de zile.

Vă prezentăm, în continuare, câteva pasaje din referatul de arestare al lui Răzvan Alexe, unde vom descoperi, împreună, povestea venirii în țară, argumentele procurorilor în baza cărora s-a cerut arestarea preventivă și pe cele ale avocaților apărării, cu argumentația în baza căreia instanța ar fi trebuit să îl cerceteze pe ploieștean în libertate, conform calculelor apărării. Nu a fost așa: Răzvan Alexe este arestat, a început să colaboreze cu anchetatorii. În urma denunțurilor, arestul de la Câmpina a mai primit un lot de șase oameni de afaceri importanți, toți cu legături de afaceri cu administrația județeană. APH vă prezintă, în continuare, argumentele procurorilor prin care s-a cerut măsura arestării preventive a omului de afaceri. În episoadele următoare, vom publica și argumentele avocaților lui Alexe împotriva propuneri de arestare, dar și alte date din dosar.

TRIBUNALUL PRAHOVA SECTIA PENALA DOSAR NR.8795/105/2013
Î N C H E I E R E NR. 65
Sedinţa din Camera de Consiliu din data de 13.11.2013
Pe rol fiind soluţionarea propunerii formulata de Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie. Serviciul Teritorial Ploieşti, prin care se solicită luarea măsurii arestării preventive pe o durata de 29 de zile, de la data de 13.11.2013 până la data de 11 .12.2013 inclusiv a inculpatului ALEXE RĂZVAN (...)

ARGUMENTELE PROCURORILOR

(...) La data de 13.11.2013, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care şi infracţiunea de trafic de influenţă, reţinându-se că Alexe Răzvan ar fi intervenit la nivelul conducerii CJ Prahova în speţă la ....................... , la care ar fi susţinut că are influenţă, în favoarea reprezentanţilor societăţilor menţionate care, în schimbul unor sume de bani, ar fi beneficiat de obţinerea unor contracte de servicii din partea instituţiei publice respective, contracte care ar fi fost astfel atribuite pe criterii clientelare.

Cauza a fost conexată prin rezoluţia nr. 187/P/2013 din 13.11.2013 la dosarul penal nr. 183/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploieşti , înregistrat ca urmare a ordonanţei de declinare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
(...)
inculpatul Alexe Răzvan se află în situaţia prev. de art. 148 lit.f C.p.p., întrucât a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Referitor la probele şi indiciile temeinice că inculpatul a săvârşit faptele de care este învinuit, trebuie amintit că acestea au înţelesul prevăzut de art. 63 alin. 1 C.p.p., respectiv art. 68/1 C.p.p., adică elemente de fapt sau date din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârşit fapta.

Acestor noţiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit.c din CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern în temeiul art. 20 rap. la art. 11 alin. 2 din Constituţie.
Această sintagmă a primit în jurisprudenţa CEDO semnificaţia de existenţă a unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracţiune (cauza FOX, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit) fără a fi necesar ca la momentul luării măsurii arestării preventive să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă (cauza Murray c. Regatului Unit).

În raport de cele menţionate, în prezenta cauză există indicii temeinice care sunt în măsură să determine o presupune rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de corupţie reţinută în sarcina sa, infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Lăsarea în libertate a inculpatului ar putea constitui o încurajare pentru alte persoane implicate în derularea unor activităţi similare, să comită astfel de infracţiuni şi ar fi în măsură să provoace în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere în instituţiile statului.
Săvârşirea unor infracţiuni de natura celei descrise într-un context în care lupta împotriva corupţiei constituie unul din elementele cheie în politica penală statală, impune cu necesitate intervenţia cu adevărat punitivă a organelor judiciare în încercarea de combatere a acestui fenomen infracţional, nefiind nici într-un caz recomandat ca faptelor probate să le fie minimalizat pericolul social.

Statul este interesat astfel să protejeze interesele membrilor societăţii împotriva celor care prin gravitatea faptelor lor provoacă prejudicii materiale importante comunităţii, cetăţenii fiind îndreptăţiţi la protejarea intereselor lor, atât prin tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor astfel de infracţiuni dar şi prin exemplul pe care îl oferă luarea unei astfel de măsuri de natură să-i împiedice pe infractorii faţă de care s-au luat măsuri preventive, să-şi continue activitatea infracţională dar în acelaşi timp să-i descurajeze pe cei tentaţi să le copieze exemplul în săvârşirea unor astfel de fapte.

În contextul în care acest fenomen a luat o mare amploare în societatea noastră, o astfel de faptă, neurmată de o ripostă fermă a societăţii şi de tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor asemenea infracţiuni ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Având în vedere faptul că majoritatea sumelor de bani ce fac obiectul material al infracţiunii de trafic de influenţă sunt rezultate din contracte încheiate de către societăţi comerciale cu entităţi administrativ-teritoriale, apreciem că faptele inculpatului sunt de natura a aduce atingere gravă bugetului consolidat al statului si a unităţilor administrativ-teritoriale, cu efecte majore în planul dezvoltării economico-sociale a statului.

De asemenea modul de operare şi condiţiile în care inculpatul a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa, sunt de natură de a aduce atingere gravă unui climat economic şi concurenţial corect de care trebuie să se bucure agenţii economici care participă la efectuarea unor lucrări finanţate de la bugetul de stat.

Faţă de cele mai sus arătate, apreciază că pericolul pentru ordinea publică ce justifică arestarea este concret şi rezultă din probe certe aflate la dosarul cauzei.
Faţă de considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 148 alin. 1 lit. „f" C.p.p., art. 149 C.p.p. şi art. 1491 şi urm. C.p.p., solicită a se dispune arestarea preventivă a inculpatului Alexe Răzvan pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la data de 13.11.2013 până la data de 11.12.2013, inclusiv.

Va urma

Filmul arestării lui Răzvan Alexe – partea a II-a, CE ARGUMENTE AU AVUT AVOCAȚII LUI RĂZVAN ALEXE ÎN CEREREA DE JUDECARE A CLIENTULUI LOR ÎN STARE DE LIBERTATE - luni 27 ianuarie

Filmul arestării lui Răzvan Alexe – partea a III-a, ELEMENTE DIN DOSARUL ALEXE – marți 28 ianuarie

Filmul arestării lui Răzvan Alexe – partea a IV-a HOTĂRÂREA ȘI ARGUMENTELE INSTANȚEI PRIVIND LUAREA DECIZIEI DE ARESTARE PREVENTIVĂ A LUI RĂZVAN ALEXE - miercuri, 29 ianuarie

Back To Top